STUDIU. Somnul insuficient poate crește cu până la 74% riscul de boală arterială periferică

  • Prevenție



Peste 200 de milioane de persoane suferă de boală arterială periferică, având ca mecanism trombozarea arterelor de la nivelul membrelor inferioare, cu restricția fluxului sanguin. Această afecțiune duce la creșterea riscului de accident vascular cerebral și infarct miocardic. Boala arterială periferică (BAP) reprezintă a treia cauză de morbiditate cardiovasculară aterosclerotică, prevalența crescând într-un ritm accelerat în ultimele decenii.

Somnul insuficient a fost asociat în trecut cu un risc mai crescut de boală coronariană, care prezintă același mecanism fizio-patologic ca și boala arterială periferică, cu perfuzia insuficientă a țesuturilor din teritoriile arteriale afectate.

abonare

Pacienții cu BAP raportează că somnul lor este inadecvat, doar că datele sunt limitate în ceea ce privește legătura de cauzalitate dintre BAP-somn și viceversa. Scopul studiului publicat în European Heart Journal – Open a fost de a elucida legătura dintre somn și BAP, dar și modul în care boala arterială periferică poate influența calitatea somnului. Concluzia a fost că somnul cu o durată mai scurtă de 5 ore pe noapte este asociat cu o creștere de până la 74% a riscului de a dezvolta boală arterială periferică, în comparație cu o durată a somnului de 7-8 ore.

pisica dormind
Dormitul insuficient de până la 5 ore pe noapte a fost asociat cu un risc aproape dublu de BAP comparativ cu 8 ore de somn.

La studiu au participat 650.000 de persoane, acesta fiind compus din două părți. Prima parte a cuprins o analiză observațională a asocierii dintre durata somnului, inclusiv cel pe timp de zi și riscul de BAP. În cea de a doua parte s-au folosit date genetice pentru a efectua studii controlate randomizate în mod natural, acest proces fiind numit randomizare mendeliană, pentru a examina relația de cauzalitate dintre BAP și somnul insuficient.

„Analizele observaționale sunt limitate de către cauzalitatea inversă, ceea ce se traduce prin descoperirea asocierii dintre obiceiurile de somn (durata insuficientă, somnul din timpul zilei) și boala arterială periferică, dar fără a ști cu siguranță dacă lipsa somnului a dus la dezvoltarea BAP sau diagnosticarea cu BAP a dus la probleme cu somnul. Randomizarea mendeliană este o metodă solidă pentru a evalua cauzalitatea și a oferi mai multă certitudine cu privire la rezultate”, a declarat autorul, Dr. Shuai Yuan de la Karolinska Institute din Stockholm, Suedia, pentru European Society of Cardiology.

Cele două părti ale studiului (analiza observațională și cea mendeliană) au sugerat o asociere puternică între somnul insuficient și BAP. Analiza observațională a 53.416 de adulți a sugerat că dormitul insuficient, de până la 5 ore pe noapte, a fost asociat cu un risc aproape dublu de BAP comparativ cu 8 ore de somn. Aceste date sunt susținute de analize mai amănunțite pe două grupuri însumând 600 de mii de persoane.

În studiile de cauzalitate, durata scăzută a somnului este asociată cu un risc crescut de BAP, dar și prezența BAP a demonstrat o creștere a probabilității de a dormi insuficient.

„Rezultatele indică faptul că somnul insuficient crește șansele de a dezvolta BAP, iar existența BAP crește riscul de a dormi puțin”, a completat Dr. Yuan.

Printr-o altă analiză observațională a 53.416 de adulți, s-a observat că somnul cu o durată mai lungă de 8 ore pe noapte sau mai mult este asociat cu un risc de BAP cu 24% mai mare comparativ cu cei care dorm între 7 și 8 ore. Această descoperire a fost susținută de analiza a două grupuri de persoane de 156.582 și 452.028, însă nu s-a stabilit o relație de cauzalitate între durata crescută a somnului și dezvoltarea BAP. Pentru a confirma cauzalitatea dintre cele două variabile, sunt necesare mai multe studii.

De asemenea, sunt necesare mai multe studii pentru a demonstra cum poate fi prevenită legătura dintre somnul insuficient și dezvoltarea BAP, cu adoptarea unui stil de viață care poate duce la creșterea duratei somnului, dar și tratarea BAP prin optimizarea managementului durerii, cu creșterea calității vieții persoanelor afectate.

Citește și: