Hipertensiunea arterială poate conduce la fibrilație atrială: relația de cauzalitate este confirmată de cel mai amplu studiu de asociere la nivelul întregului genom




Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare a ritmului cardiac, afectând peste 40 de milioane de persoane la nivel global. O treime dintre accidentele vasculare cerebrale apar la persoanele care suferă de fibrilație atrială (FiA) – risc de cinci ori mai mare de a suferi AVC. Studiile anterioare au arătat o asociere între hipertensiunea arterială și dezvoltarea FiA, dar nu au existat dovezi clare care să indice cauzalitatea directă.

Pentru a investiga dacă nivelul tensiunii arteriale are un impact direct asupra riscului de fibrilație atrială, specialiștii de la King’s College din Londra și Universitatea Capodistriană din Atena au efectuat un studiu randomizat în mod natural – randomizare mendeliană (MR). Au fost folosite date din cel mai mare studiu de asociere la nivelul întregului genom (GWAS – genome-wide association study) privind tensiunea arterială și fibrilația atrială, care proveneau de la mai mult de un milion de indivizi de origine europeană – dintre care 60.620 au avut fibrilație atrială și 970.216 nu au fost diagnosticați cu această afecțiune.

abonare

Tensiunea arterială crescută a fost asociată cu un risc crescut de fibrilație atrială. Mai exact, creșterile cu 1 mmHg ale tensiunii arteriale sistolice, ale tensiunii arteriale diastolice și ale presiunii pulsului  (diferența dintre cele două anterioare) au fost asociate cu creșteri relative de 1,8%, 2,6% și 1,4% ale riscului de fibrilație atrială.

„Stabilirea faptului că tensiunea arterială crescută determină fibrilație atrială oferă un impuls suplimentar pentru strategiile de sănătate publică care vizează îmbunătățirea controlului tensiunii arteriale în populația generală și pentru eforturile individuale de a menține nivelurile sub control”, a declarat Dr. Georgios Georgiopoulos, autor principal al studiului.

Studiul „The relationship between blood pressure and risk of atrial fibrillation: a Mendelian randomization study” a fost publicat pe 9 februarie 2021 în European Journal of Preventive Cardiology, o revistă a ESC (European Society of Cardiology).

Primul pas a fost identificarea a 894 de variante genetice asociate cu tensiunea arterială. În continuare, a fost analizat care dintre aceste variante joacă un rol în fibrilația atrială. Pentru a oferi studiului caracterul de randomizat „în mod natural”, cele 894 de variante genetice au fost „stabilite” la concepție pentru toți participanții. A fost apoi analizată asocierea dintre tensiunea arterială și fibrilația atrială.

Randomizarea mendeliană utilizează variația genetică ca experiment natural pentru a investiga relațiile cauzale dintre factorii de risc potențial modificabili și diverse maladii.

De obicei, studiile care au ca scop investigarea relației cauză-efect sunt cele observaționale, însă această abordare se lovește de două bariere importante: cauzalitatea inversă și confuzia (reverse causality and confounding), ceea ce limitează abilitatea de a ști cu certitudine care este cauza și care este efectul. Pe de altă parte, în timp ce studiile clinice randomizate (cele care au un design corespunzător) nu prezintă niciun risc de cauzalitate inversă sau confuzie, ele prezintă limitări financiare, de timp sau, de multe ori, se lovesc de principii etice.

Ce sunt studiile de randomizare Mendeliană?

O persoană/ un individ primește o combinație specifică de variante genetice în momentul concepției. Această combinație este alocată aleatoriu (randomizat), ceea ce face MR un experiment natural, care este mult mai puțin probabil să fie supus confuziilor asupra relației cauză-efect. De asemenea, un astfel de studiu este mult mai rapid, însă MR a devenit popular abia în ultimii 10 ani, datorită studiilor GWAS, care permit cunoașterea extinsă asupra determinanților genetici ai caracteristicilor umane. Fiind o randomizare naturală, este nevoie de mult mai multe date genetice, provenite de la persoane diferite (în cazul studiului de față, aproximativ un milion), spre deosebire de studiile controlate aleatoriu clasice.

Este foarte important de menționat că MR nu poate fi folosită în orice situație și este supusă unui set de reguli pe care datele trebuie să le îndeplinească. De exemplu, nu poate fi folosită pentru a determina dacă locuitul în mediul urban cauzează cancer, deoarece nu există momentan variante genetice despre care se cunoaște că predispun direct la locuitul în oraș.

Imagine realizată folosind PublicDomainPictures / Pixabay

Studiul „Genetically Predicted Blood Pressure and Risk of Atrial Fibrillation” – Tensiunea arterială estimată genetic și riscul de fibrilație atrială

Studiul MR publicat în revista ESC nu este singurul studiu care a oferit o astfel de concluzie – pe 4 ianuarie 2021 în revista Hypertension a AHA (American Heart Association) a fost publicat studiul menționat în subtitlul de mai sus, care a extras aceeași concluzie, folosind însă un set mai mic, dar divers de date – 700.000 persoane.

Implicațiile descoperirilor

Dr. Georgiopoulos a declarat pentru ESC:

„Rezultatele oferă dovezi puternice ale unei relații cauzale între tensiunea arterială și fibrilația atrială. Utilizarea informațiilor genetice în analize minimizează probabilitatea de cauzalitate inversă (adică faptul că fibrilația atrială determină tensiune arterială ridicată) sau că alte trăsături legate de fibrilația atrială au fost responsabile. Studiul nostru a arătat că relația nu a fost determinată de alte afecțiuni, inclusiv boala coronariană și obezitate (…). Descoperirile noastre confirmă ipoteza că fibrilația atrială este prevenibilă. Acest lucru indică faptul că un control strict al tensiunii arteriale ar putea fi o strategie eficientă pentru a opri fibrilația atrială și complicațiile acesteia, care includ accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, demență și depresie”.

Autorii studiului AHA notează:

Din perspectiva sănătății publice, intervențiile timpurii pentru a limita expunerea pe tot parcursul vieții la creșteri ale tensiunii arteriale ar putea avea un impact extraordinar asupra prevalenței FiA. Mai mult, inițiativele care vizează factori de risc FiA cunoscuți, precum hipertensiunea și obezitatea, pot fi esențiale pentru reducerea FiA la nivel de populație”.

Accident vascular cerebral - cauze
FiA reprezintă o cauză majoră pentru AVC

Citește și: