STUDIU. Expunerea la factorii poluanți din sol și apă determină creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare
Poluarea mediului înconjurător (apa, aerul și solul) este responsabilă pentru cel puțin 9 milioane de decese anual. Conform statisticilor, în anul 2015 poluarea s-a asociat cu pierderea a 254 de milioane de ani de viață. În Europa, 1 din 8 decese sunt atribuite poluării. Mai mult de 60% dintre afecțiunile și decesele asociate poluării sunt de cauză cardiovasculară (ex. cardiopatia ischemică cronică, infarct miocardic, accident vascular cerebral și aritmii). În ultimii ani accentul a fost pus pe poluanții atmosferici, emisiile de particule PM2.5 și poluarea aerului fiind clasificate de către Air Quality Atlas for Europe și numeroase alte studii drept principali factori determinanți ai sănătății populației. Însă în momentul în care aproximativ 78% din consumul caloric mediu la nivel global provine din hrana crescută direct în sol, calitatea solului și poluarea asociată acestuia nu mai pot fi ignorate.
Conform unui document publicat în Cardiovascular Research, jurnal al Societății Europene de Cardiologie, pesticidele, plasticul, metaloidele (arsenic) și metalele grele (cadmiu, plumb etc) aflate la nivelul solului pot avea efecte nocive asupra sănătății cardiovasculare. Expunere la aceste substanțe poluante poate determina disfuncție endotelială, ateroscleroză, modificări ale ritmului cardiac și chiar perturbarea ritmului circadian.
Documentul a fost realizat în contextul „Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării” până în anul 2050, lansat de către Comisia Europeană. Lucrarea a analizat mai multe studii, concluzia fiind una evidentă – este necesar să se ia măsuri cât mai urgent pentru limitarea poluării solului deoarece și această componentă a poluării impactează negativ sănătatea organismului.
Conform autorilor studiului, expunerea la substanțele poluante din apa și sol reprezintă un factor de risc ce ar trebui evaluat de rutină de medicii cardiologi și ar trebui menționat în ghidurile societăților americane și europene dedicate prevenției cardiovasculare.
„Contaminarea solului este un pericol mai puțin vizibil asupra sănătății umane decât este aerul poluat. Dar dovezile indică faptul că poluanții din sol pot afecta negativ sănătatea cardiovasculară prin multiple mecanisme, inclusiv stimularea inflamației și perturbarea ritmului biologic natural al organismului” – afirmă Prof. Thomas Münzel, University Medical Center Mainz, Germany.
Datele epidemiologie și experimentale evaluate în studiu sugerează un risc crescut al dezvoltării afecțiunilor cardiovasculare din cauza cadmiului (conform a 31 studii analizate), plumbului (conform a 12 studii analizate) și arsenicului (conform a 12 studii analizate). Cadmiul poate fi asociat cu disfuncții endoteliale și ateroscleroză, ambele determinate prin mecanisme oxidative. Metalul greu poate interfera cu răspunsul antioxidanților și inhiba vasodilatația mediată de radicalii NO-. Un studiu realizat în Coreea, care a urmărit influența cadmiului în dezvoltarea afecțiunilor cardiovasculare, arată că un nivel crescut de cadmiu în sânge se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral și hipertensiune.
Plumbul, pe de altă parte, contribuie la stresul oxidativ, generând inflamație, disfuncție endotelială și influențând variabilitatea ritmului cardiac. Mai mult decât atât, studiile au arătat asocieri între nivelul ridicat de plumb din sânge și bolile coronariene, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral la femei și persoane cu diabet. În ceea ce privește expunerea la arsenic, alte studii au asociat acest lucru cu un risc crescut de deces de cauză cardiovasculară.
„Chiar dacă poluarea solului cu metale grele și asocierea sa cu afecțiuni cardiovasculare este în special întâlnită în cazul țărilor cu venituri mici și medii, aceasta devine o problemă pentru orice țară din lume din cauza globalizării lanțurilor alimentare. Sunt necesare mai multe studii ca să monitorizeze efectul combinat al diverșilor poluanți din sol în contextul afecțiunilor cardiovasculare” – continuă Prof. Thomas Münzel.
Poluanții pot ajunge în sol prin diverse mijloace. Acesta poate fi poluat cu metale grele, chimicale organice precum pesticidele, patogeni biologici și micro sau nano particule. În ceea ce privește micro și nano particulele încă nu s-au realizat suficiente studii care să le ateste sau nu influența în creșterea riscului asupra sănătății populației. Totuși, cercetările care există la momentul actual arată că aceste particule pot ajunge în circulația sangvină și mai departe spre organe, cauzând inflamație sistemică și afecțiuni cardiometabolice.
O altă problemă ridicată de poluarea solului este faptul că elementele poluante se pot răspândi. Spre exemplu, pe lângă contaminarea și îmbolnăvirea culturilor, poluanții din sol pot ajunge în râuri, contaminând astfel și apa. La rândul lor, defrișările conduc la eroziunea solului, fapt care eliberează poluanții aflați în interiorul acestuia, generându-se astfel particule de praf în atmosferă.
Citește și:
- Apel pentru reducerea poluării atmosferice, un factor de risc important în apariția bolilor cardiovasculare. Care sunt recomandările societăților internaționale de cardiologie?
- STUDIU. Poluarea atmosferică și media de temperatură în creștere se asociază cu o rată ridicată a prematurității și a greutății mici la nou-născuți
- STUDIU. „City in a test tube”: Expunerea timp de doar două ore la un nivel mediu de poluare urbană afectează sistemul cardiovascular pe durata întregii zile