STUDIU. Persoanele la risc de a dezvolta demență, depistate cu 10 ani înainte de apariția simptomelor cu ajutorul unui marker RMN
Boala Alzheimer este o afectare degenerativă a creierului, cu un parcurs lent prin care sunt pierdute memoria și abilitățile cognitive, cu afectarea semnificativa a calității vieții. Boala Alzheimer este a 7-a cauză de mortalitate în SUA și este cea mai comună cauză a demenței la persoanele vârstnice.
Demența este o pierdere a funției cognitive (abilitatea de a gândi, memorie, logică), cu afectare comportamentală, care interferează semnificativ cu capacitatea de a desfășura activități obișnuite cu cât avansează. Severitatea demenței variază de la forma ușoară până la severă, atunci când persoana devine dependentă de ceilalți pentru a-și îndeplini nevoile de bază.
Într-un studiu condus în cadrul UT Health San Antonio, publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, cercetătorii au ajuns la concluzia că materia cenușie de la nivelul cortexului cerebral se subțiază la persoanele care dezvoltă demență, iar acesta poate fi un biomarker util în depistarea precoce a bolii înainte ca simptomele să apară.
Aceștia au folosit măsurători cerebrale bazate pe imagini obținute prin rezonanța magnetică, deoarece sunt biomarkeri utili, neinvazivi, asociați cu neuropatologii degenerative variate,care pot fi aplicați la majoritatea persoanelor aflate la risc. Analizând rezultatele obținute prin compararea unui grup diagnosticat cu Alzheimer cu un grup control, s-a identificat un biomarker cortical cu o asociere puternică cu demența de orice cauză și cea apărută în boala Alzheimer.
Prin acest studiu, cercetătorii afirmă că și-au propus să identifice și să valideze cu ajutorul imaginilor IRM cerebrale, o modificare patognomonică pentru boala Alzheimer și demență. Aceste imagini pot indica dezvoltarea ulterioară a demenței clinice, inclusiv pe cea din boala Alzheimer. Cercetătorii au condus studiul utilizând date din Framingham Heart Study obținute de la persoane diagnosticate cu demență în urma bolii Alzheimer, validând apoi rezultatele în cohorta University of California Davis Alzheimer s Disease Research Center (UCD-ADRC).
Au fost studiate datele a 210 participanți la studiul FHS (eșantion de dezvoltare), 70 cu demență în cadrul bolii Alzheimer și de la 140 de participanți fără demență în momentul examinării, cu cuantificarea grosimii materiei cenușii și selectarea unei regiuni de interes semnificativ din punct de vedere statistic.
Această regiune de interes semnificativă statistic pentru demența din boala Alzheimer a fost apoi aplicată pentru a calcula densitățile medii ale materiei cerebrale cenușii la participanții fără accident vascular cerebral și fără demență din cohortele FHS (eșantion de testare) și la participanții din studiul UCD-ADRC (eșantion de replicare).Toți participanții au fost scanați folosind diverse aparate RMN, cu o variație a puterii câmpului magnetic de la 1 Tesla până la 3 Tesla.
Supravegherea demenței a fost constantă în cadrul cohortei FHS, monitorizându-se statusul cognitiv prin teste neuropsihologice. Pacienții care obțineau un scor cu 3 puncte mai mic față de cel precedent sau cu 5 puncte mai scăzut decât orice scor din antecedente, erau evaluați apoi anual prin examinări neurologice și neuropsihologice adiționale până la un diagnostic de demență sau până ce două examinări consecutive demonstrau un status normal. Diagnosticul demenței era stabilit conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition, iar cel de boală Alzheimer bazat pe criteriile National Institute of Neurological and Communicative Disorders and Stroke–Alzheimer’s Disease and Related Disorders Association.
În cadrul cohortei UCD-ADRC diagnosticul demenței a fost pus pe baza criteriilor National Institute on Aging Alzheimer’s Disease Research Centers, care determină clinic prezența sau absența demenței, gradul de severitate fiind stabilit folosind Clinical Dementia Rating Scale.
Pentru a stabili un model, au fost selectate cele mai recente IRM-uri cerebrale de la 210 participanți din cadrul FHS, 70 cu demență în momentul achiziției imaginilor și 140 de pacienți fără demență. Pe baza informațiilor colectate s-a cuantificat grosimea corticală, obținându-se o hartă a densității materiei gri și o regiune de interes statistică, pentru a diferenția regiunile cerebrale o asociere semnificativă cu boala Alzheimer de cele cu asociere variabilă. Acest ROI calculat a fost apoi aplicat pentru a calcula densitatea medie a materiei cenușii la participanții fără accident vascular cerebral și demență din cohorta FSH și în cohorta de replicare UCD-ADRC.
Biomarkerul identificat a fost obținut prin aplicarea unei metode de permutare bazată pe voxeli, cu scopul de a identifica diferențele semnificative în grosimea corticală între pacienți cu demență în cadrul bolii Alzheimer și persoane de aceeași vârstă și sex cunoscute ca sănătoase pentru cel puțin 10 ani de la examinarea RMN cerebrală. Validarea și replicarea acestui studiu în două cohorte au demonstrat asocieri semnificative între grosimea materiei cenușii din anumite zone de interes și incidența demenței cu cauze variate, inclusiv în boala Alzheimer. Aceste rezultate întăresc aplicabilitatea generală a biomarkerului în a determina riscul dezvoltării demenței.
Regiunile de interes studiate implică girusurile medial temporal, cingulat și regiunile frontale inferioare. Deși se consideră că regiunile frontale reflectă schimbările care se produc odată cu procesul de îmbătrânire, datele din acest studiu sugerează că sunt zone cu susceptibilitate similară cu celelalte zone cerebrale în a dezvolta demență de orice cauză, însă sunt necesare studii mai amănunțite și care să implice un număr mai mare de persoane pentru a identifica factorii de risc potențiali în intervențiile terapeutice și de prevenție.
Citește și:
- O variantă genetică rară poate întârzia debutul clinic al bolii Alzheimer. Care sunt implicațiile asupra descoperirii de noi tratamente țintite?
- STUDIU. Risc mai redus de boală Alzheimer la persoanele cu masă musculară bine dezvoltată
- STUDIU. Fluctuația crescută a nivelurilor de colesterol și trigliceride, asociată cu apariția bolii Alzheimer și demenței la vârstnici