STUDIU. Tinerii cu obezitate prezintă semne timpurii de afectare cerebrală din cauza deficitului de colină
Deși deteriorarea cognitivă este asociată în mod obișnuit cu înaintarea în vârstă, cercetări recente sugerează că primele semne de vulnerabilitate cerebrală ar putea apărea mult mai repede, în special la adulții tineri care se confruntă cu obezitate. Un studiu realizat de o echipă de la Arizona State University (ASU) arată că această afecțiune metabolică nu influențează doar greutatea sau sistemul cardiovascular, ci ar putea afecta procesele profunde care mențin sănătatea neuronilor.
Analizând o serie de markeri biologici din sângele unor tineri aflați în decadele 20–30 ale vieții, specialiștii au descoperit o combinație de semnale ce amintesc de tiparele întâlnite la persoane vârstnice cu tulburări cognitive. În sângele participanților cu obezitate au fost identificate niveluri crescute de inflamație sistemică, valori modificate ale enzimelor hepatice și cantități ridicate ale neurofilamentului ușor (NfL), o proteină care apare în circulație atunci când neuronii sunt deteriorați. Detectarea NfL în concentrații mari la persoane atât de tinere este un semnal neașteptat, sugerând că stresul metabolic poate declanșa procese nocive asupra creierului cu mult înainte ca simptomele să devină vizibile.
Totuși, una dintre descoperirile majore ale studiului este prezența unor niveluri foarte scăzute de colină, un nutrient considerat indispensabil pentru buna funcționare a organismului. Colina contribuie la sănătatea ficatului, la reglarea inflamației și la producția acetilcolinei, un neurotransmițător esențial pentru memorie, atenție și învățare. De asemenea, este implicată în structura membranelor celulare, ceea ce o face vitală pentru funcționarea normală a neuronilor. Nivelurile reduse ale acestui nutrient la persoane tinere pot reprezenta un factor de risc subestimat pentru sănătatea cerebrală.
Studiul a inclus tineri adulți împărțiți în două grupuri: un grup cu obezitate și un grup cu greutate normală. Toți participanții au furnizat probe de sânge recoltate după repaus alimentar, pentru a se putea evalua cât mai corect starea metabolică și profilul inflamator. Analizele au urmărit o serie de parametri biologici, printre care citokine proinflamatorii, insulină, glucoză, enzime asociate cu stresul hepatic și, desigur, nivelurile de NfL.
Comparând cele două grupuri, cercetătorii au observat că tinerii cu obezitate prezentau deficit de colină, în paralel cu inflamație cronică intensificată și semne de stres neuronal. Această combinație este remarcabilă deoarece sugerează că obezitatea afectează creierul în mod indirect, prin mecanisme care implică inflamația, metabolismul și funcția hepatică.
Pentru a înțelege mai bine implicațiile acestor rezultate, echipa de cercetare a comparat valorile obținute de la participanții tineri cu cele ale unor pacienți vârstnici diagnosticați cu tulburare cognitivă ușoară sau boala Alzheimer. Relația dintre colină scăzută și NfL crescut era prezentă în ambele grupuri, ceea ce sugerează că unele dintre procesele biologice implicate în neurodegenerare sunt activate cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor clinice. Aceste observații ridică întrebări importante despre modul în care inflamația și stresul metabolic modelează sănătatea creierului pe termen lung.
Un alt element important observat de cercetători este legat de diferențele între sexe. Femeile prezentau, în medie, niveluri mai scăzute de colină decât bărbații, o constatare cu implicații semnificative, având în vedere că boala Alzheimer afectează într-o proporție mai mare femeile. Această vulnerabilitate nutritivă ar putea contribui la o susceptibilitate crescută în fața declinului cognitiv odată cu îmbătrânirea.
Contextul nutrițional actual complică și mai mult situația. Majoritatea oamenilor nu ating aportul zilnic recomandat de colină, iar acest deficit este mai pronunțat în rândul tinerilor. Deși organismul poate sintetiza o parte din colină, necesarul este acoperit în principal prin alimentație, iar modificările acesteia din ultimele decenii, inclusiv reducerea consumului de ouă și alegerea unor regimuri alimentare restrictive, au făcut ca aportul insuficient să devină tot mai frecvent. Alimente precum ouăle, peștele, carnea de pasăre, leguminoasele și legumele crucifere (broccoli, conopidă, varză de Bruxelles) sunt surse importante, dar adesea neglijate.
Situația devine și mai complicată odată cu popularitatea în creștere a medicamentelor moderne pentru slăbit, precum cele din clasa GLP-1. Acestea reduc în mod semnificativ apetitul, ceea ce poate duce la deficite nutritive, inclusiv în ceea ce privește colina. Deși sunt eficiente în controlul greutății și al riscurilor metabolice, tratamentele care influențează comportamentul alimentar trebuie însoțite de o monitorizare atentă a micronutrienților, pentru a evita consecințele pe termen lung asupra ficatului și creierului. Cercetătorii subliniază că ar putea fi necesare studii suplimentare pentru a înțelege dacă suplimentarea cu colină în timpul terapiei cu GLP-1 poate contribui la menținerea rezilienței metabolice și la protejarea sănătății neuronale.
Dincolo de aspectele nutriționale, studiul oferă o perspectivă interesantă asupra mecanismelor biologice care leagă metabolismul de funcția cognitivă. Combinația dintre inflamația persistenta, rezistența la insulină, stresul hepatic și nivelurile scăzute de colină creează un mediu biologic în care neuronii sunt mai vulnerabili la deteriorare. Aceste modificări nu provoacă simptome imediate, dar pot reprezenta începutul unui proces lent și insidios care, pe termen lung, crește probabilitatea apariției unor probleme cognitive.
Cercetările pe animale susțin această ipoteză: lipsa colinei în alimentația șoarecilor duce la tulburări metabolice, la creșterea riscului de obezitate și la accelerarea mecanismelor asociate cu boala Alzheimer. Rezultatele obținute în acest studiu la oameni par să reflecte același tipar, întărind ideea că starea metabolică din tinerețe poate influența sănătatea creierului pe termen lung.
Autorii studiului subliniază că nu se poate vorbi încă despre o relație cauză–efect, însă ansamblul de markeri identificați reprezintă un semnal de avertizare. Este posibil ca modul în care trăim în tinerețe, ce mâncăm, cât de mult ne mișcăm, cum gestionăm oboseala și stresul – să creeze fundația pentru îmbătrânirea cognitivă. Dacă aceste rezultate vor fi confirmate de studii mai ample, atenția asupra nutriției preventive și asupra echilibrului metabolic ar putea deveni parte integrantă a strategiilor de protejare a sănătății cerebrale.
Citește și
- STUDIU. Noi gene descoperite care cresc de până la 6 ori riscul de obezitate la adult, prin mecanisme neurodegenerative
- Obezitatea, asociată cu cel puțin 13 tipuri de cancer