STUDIU. Vârsta biologică și riscul de boli cronice pot fi determinate cu precizie prin analiza anumitor proteine din sânge
Îmbătrânirea este asociată cu apariția bolilor cronice precum afecțiunile cardiace, accidentul vascular cerebral, diabetul și cancerul. Cu toate acestea, momentul apariției și severitatea diferă de la o persoană la alta. Într-un studiu publicat în Nature Medicine de cercetători de la Universitatea din Oxford, este descrisă o nouă metodă pentru estimarea vârstei biologice pe baza proteinelor din sânge, oferind o predicție mai precisă a riscului de a dezvolta boli cronice și de moarte prematură comparativ cu datele bazate pe vârsta cronologică. Studiul a utilizat date de la 51.408 participanți implicați în trei studii populaționale importante—UK Biobank, China Kadoorie Biobank și FinnGen.
Au fost analizate peste 3000 de proteine plasmatice dintre care 204 s-au dovedit a avea un rol semnificativ în procesele de îmbătrânire. Acest model avansat estimează nu doar vârsta biologică, dar identifică și diferențele dintre vârsta biologică estimată pe baza profilului proteomic al unei persoane și vârsta sa cronologică reală, care pot varia cu până la 12 ani între persoane de aceeași vârstă cronologică. Identificarea acestui decalaj între biologică și cea cronologică ar putea avea un rol major în ghidarea măsurilor de prevenție personalizată.
Ceasul biologic bazat pe proteine a demonstrat o corelație puternică cu diferiți indicatori biologici, precum funcția renală, densitatea osoasă, funcția cognitivă și lungimea telomerilor—un marker stabilit al îmbătrânirii biologice. De asemenea, a prezis riscul pentru 18 boli majore, printre care: demență, boli cardiovasculare, afecțiuni ale ficatului și rinichilor și mai multe tipuri de cancer. Eficacitatea acestuia a fost confirmată în rândul unor populații diverse, cu diferite fundamente genetice și stiluri de viață, demonstrând astfel aplicabilitatea sa extinsă.
Această abordare inovatoare nu doar că dezvăluie mecanismele fundamentale ale îmbătrânirii, dar identifică și factorii de risc asociați cu multimorbiditatea, o stare caracterizată prin coexistența mai multor afecțiuni la același individ. Această tehnologie are potențialul de a transforma strategiile de prevenție în sănătate, de a facilita implementarea medicinei personalizate și de a optimiza procesele de evaluare clinică și studiile de cercetare, deoarece reprezintă un progres semnificativ în raport cu modelele anterioare de evaluare a vârstei biologice.
Pe măsură ce tehnologia proteomică progresează și devine tot mai accesibilă, metoda ar putea deveni un standard în medicina de precizie, oferind perspective valoroase asupra modului în care genetica și factorii de mediu influențează îmbătrânirea și probabilitatea de apariție a anumitor afecțiuni. Descoperirile studiului subliniază necesitatea de a nu lua în calcul doar vârsta cronologică pentru a înțelege și gestiona mai eficient riscurile de sănătate individuale, contribuind astfel la dezvoltarea unor abordări mai eficiente și personalizate pentru prevenirea îmbătrânirii și a bolilor la nivel global.
Citește și:
- STUDIU. Pacienții cu cancer gastric, la risc de recurență după intervenția chirurgicală, depistați precoce cu ajutorului unui biomarker genetic
- STUDIU. Terapia genică Luxturna, eficientă și singură pe termen lung la pacienţii cu boli ereditare ale retinei
- STUDIU. Peste 67 de boli ar putea fi depistate cu 10 ani înainte de apariția simptomelor prin testarea anumitor proteine din sânge