#ADA2019. Diabetul de tip 1, asociat cu afectarea dezvoltării cerebrale la copii

  • Health literacy



Conform unui studiu prezentat în cadrul Congresului Asociației Americane de Diabet (ADA 2019), în cazul copiilor cu diabet zaharat de tip 1 s-a observat o întârziere a creșterii cerebrale asociată hiperglicemiei, mai ales în cazurile diagnosticate la o vârstă foarte mică. Datele provin din programul de cercetare Diabetes Research in Children Network (DirecNet). Autorii atrag atenția asupra faptului că un control glicemic adecvat, timpuriu este esențial pentru a influența efectele bolii asupra dezvoltării cerebrale și reducerea impactului asupra funcției cognitive mai târziu în viață.

„Menținerea unor valori aproape de normal ale glicemiei la copiii cu diabet este uneori limitată de temerile părinților legate de riscurile hipoglicemiei și afectarea dezvoltării cognitive” – Dr. Nelly Mauras, Directorul Departamentului de Endocrinologie din cadrul Nemours Children s Health System, Florida

Datele prezentate la congres arată că atât hiperglicemia cât și hipoglicemia, în funcție de vârstă și severitate pot determina afectarea structurii cerebrale și a funcției cognitive. Dr. Mauras a adăugat:

abonare

„Ceea ce ne-a uimit a fost faptul că declinul funcției cognitive s-a corelat cel mai mult cu hiperglicemia. Aceste date ne oferă un motiv în plus să obținem un control glicemic mai bun”.

Scopul studiului a fost determinarea modului în care controlul glicemic este asociat cu dezvoltarea creierului la copiii cu diabet de tip 1 cu debut precoce. 138 de copii au fost înrolați, având o perioadă medie de 2,4 ani de la diagnostic la începutul studiului și vârste cuprinse între 4 și 6 ani. La momentul ultimei evaluări neuroanatomice, media vârstei era de 11 ani, durata bolii de 6,5 ani și valoarea medie a HbA1c de 8%. S-au realizat examinări RMN și s-au comparat rezultatele cu cele ale unui grup de control care a inclus 66 de subiecți sănătoși de aceeași vârstă.

S-a observat o întârziere a dezvoltării corticale generale, dar și regionale la nivelul substanței albe și a celei cenușii la toate cele 3 evaluări – la prima examinare, la 18 luni și la 2,9 ani de la a doua evaluare.

Graficele de creștere cerebrală
Diferențe de dezvoltare la nivelul substanței albe și cenușii Sursa foto – American Diabetes Association

Aceste scăderi ale dezvoltării cerebrale au fost asociate cu valori crescute ale HbA1c de-a lungul timpului. Regiunile afectate sunt implicate în funcțiile senzoriale și în cele cognitive.

Modificari scanari cerebrale cu variatia glicemiei
Variațiile glicemiei se corelează cu modificările de volum cerebral Sursa foto – ADA

 „Am avut întotdeauna concepția că durează ani până să vedem complicații ale diabetului la copii. La momentul începerii studiului pacienții erau deja diagnosticați cu diabet de 2,4 ani și deja vedeam diferențe în ceea ce privește volumul creierului. Am continuat să urmărim cohorta și diferențele se mențin și sunt evidente și 5 ani mai târziu” – Dr. Mauras

În ciuda ameliorării controlului glicemic datorită noilor tehnologii și terapii, datele arată că persoanele cu diabet de tip 1 prezintă un risc de disfuncție congitivă. O altă analiză prezentată la congres a arătat că pacienții pediatrici cu diabet de tip 1 prezentau valori generale ale IQ-ului scăzute, comparativ cu persoanele sănătoase, date care se corelau cu hiperglicemia. Cu toate acestea, un alt studiu asociat DirectNet a arătat că este posibilă compensarea deficitului cognitiv.

Într-o altă cohortă din programul DirectNet, 181 de copii cu DZ tip 1 prezentau într-adevăr scoruri IQ generale, precum și scoruri specifice legate de evaluarea verbală și de vocabular mai scăzute comparativ cu subiecții normali după o perioadă de 4,5 ani. Cu toate acestea scorurile care evaluau memoria, viteza de procesare și învățarea nu au înregistrat diferențe față de grupul de control.

Mai mult decât atât, studiile raportează și o activare mai mare a regiunilor care controlează funcțiile executive la copiii cu diabet de tip 1. Aceste informații sugerează că există un mecanism de compensare. Autorii studiului au explicat:

„Nu spunem că acești copii nu au performanțe academice. Până acum, aceste diferențe înregistrate nu s-au tradus în performanțe diferite între copii cu diabet și cei sănătoși. Dar ne îngrijorează faptul că diferențele structurale și cognitive sunt reale. Rămâne de văzut dacă vom observa și modificări funcționale în timp. De aceea, continuăm să urmărim acești pacienți”

Având în vedere că asistăm la o creștere a speranței de viață, aceste disfuncții asociate diabetului ar putea deveni o problemă majoră de sănătate publică. Cu toate acestea, încă sunt necesare cercetări pentru a avea o imagine de ansamblu și a înțelege prognosticul acestor pacienți. Studierea modificărilor precoce care apar în diabetul zaharat de tip 1 reprezintă, însă, un element cheie.

Citește și: