Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

#AHA18 Sindromul Takotsubo este asociat cu un risc de deces atât pe termen scurt, cât și pe termen lung

mm
13 Nov 2018
1587 Views

Pacienții cu sindromul Takotsubo care supraviețuiesc unei complicații numită șoc cardiogen au un risc mai mare de deces ulterior acestui moment acut. Aceasta este concluzia unui studiu global prezentat la Chicago la Congresul Asociației Americane a Inimii (AHA) 2018.

“Dincolo de mortalitatea ridicată pe termen scurt, acest studiu a constatat, pentru prima dată, că persoanele cu sindromul Takotsubo care au avut un șoc cardiogen sunt mai expuși unui risc ridicat de deces. Este important ca acești pacienți să fie foarte atent urmăriți în timp”, a declarant Christian Templin, autor principal al studiului, Spitalul Universitar din Zurich, Elveția.

În aproximativ unul din zece cazuri, pacienții cu sindrom Takotsubo dezvoltă șoc cardiogen. Șocul cardiogen este o cauză bine cunoscută a morții după un infarct. Înainte de acest studiu s-au știut foarte puține lucruri despre relația și efectele sindromului Takotsubo-șoc cardiogen.

abonare

În acest studiu participat 2.078 subiecți cu sindrom Takotsubo: 198 pacienți care au dezvoltat șoc cardiogen (vârsta medie de  63,4 ani, bărbați, 14,1%) și 1.880 pacienți care nu au dezvoltat această afecțiune (vârsta medie 67,2 ani, bărbați, 9,3%).

În urma examinării tuturor datelor, cercetătorii au concluzionat că pacienții cu șoc cardiogen:

  • Au dezvoltat sindromul în urma unui stres fizic major, cum ar fi o intervenție chirurgicală sau un atac de astm (66,7% dintre pacienții care au dezvoltat ulterior șoc, față de 33% dintre cei care nu au dezvoltat);
  • Decesul survine în timpul spitalizării (23,5% față de 2,3%) și pacienții au de asemenea o probabilitate mai ridicată de deces la 5 ani dupa evenimentul initial;
  • Prezintă o aritmie comună – fibrilație atrială: 13,1% față de 5,7% și/sau scădere a fracției de ejecție cardiace (mai puțin sânge pompat cu fiecare bătaie)(32,7% față de 41,6%);
  • Prezintă o balonare apicală a ventriculului stâng (80,3% față de 70,2%).

“Acești pacienți ar trebui monitorizați foarte strict astfel încât să se poată interveni rapid”, a declarant Christian Templin

Studiul a indicat, de asemenea, că pacienții cu șoc cardiogen au avut o supraviețuire mai bună în urma episoadelor inițiale dacă au beneficiat de un dispozitiv care ajută la creșterea fluxului sangvin (12,8% dintre pacienții care au beneficiat de device în timpul șocului au decedat, față de 28,3% dintre pacienții în șoc care nu au primit device).

“Cu toate că aceste dispozitive ar trebui folosite cu prudență, ar  putea fi considerate o punte de recuperare la pacienți”, a declarant Christian Templin

Deși mecanismul exact nu este cunoscut, se crede că sindromul Takotsubo apare ca răspuns la nivelurile ridicate de hormoni de stres din punct de vedere fizic sau emotional. Stresul emotional poate fi negativ (moartea partenerului) sau pozitiv (câștigul la loterie). În aproximativ o treime din cazuri, sindromul are loc fără un factor de stres cunoscut.

Deoarece este declanșat de stres psihoemoțional, acest sindrom este denumit colocvial “broken heart syndrome” (eng. “Inimă frântă”). Deși a fost identificat pentru prima data în Japonia, Registrul Internațional a documentat cazuri în întreaga lume.

Sindromul Takotsubo este adesea declanșat de stresul fizic sau emotional. Acestă boală rară face ca ventriculul stâng să se mărească și să nu mai pompeze correct sângele. Simptomele, cum ar fi durerea în piept și dificultate la respirație, imită cele ale unui atac de cord, diferența fiind aceea că nu există nicio leziune miocardică. Recuperarea durează, de obicei, câteva zile sau chiar săptămâni, cu condiția ca pacientul să depășească faza acută, care poate pune în pericol viața pacientului.

Citește și:

 

Leave a Comment

Your email address will not be published.