#ASH19. Mosunetuzumab, un anticorp bispecific, determină răspunsuri susținute în limfomul non-Hodgkin, chiar și la pacienții care nu au răspuns la terapia CAR-T

  • Hematologie
  • Imuno-oncologia
Dr. Amelia Voinea
19 decembrie 2019
Citit de 2713 ori.

Un nou tip de imunoterapie își demonstrează eficiența, într-un studiu de fază I, la pacienții cu limfom non-Hodgkin tip B, inclusiv la cei care nu au răspuns la terapie celulară CAR-T. Deoarece nu necesită un proces laborios de producție, anticorpul monoclonal bispecific (anti CD3 și CD20), mosunetuzumab, ar putea răspunde unei nevoie terapeutice neacoperite, cea a pacienților cu progresie rapidă a limfomului. Rezultatele studiului au fost prezentate Întălnirii Anuale și Expoziției Societății Americane de Hematologie 2019.

„Spre deosebire de terapia celulară CAR-T, mosunetuzumab este o imunoterapie off-the-shelf care poate fi dată pacienților fără a le modifica genetic limfocitele T. Mosunetuzumab produce la pacienții cu limfom non-Hodgkin tip B, care nu au răspuns la multiple linii de tratament și care au prognostic nefavorabil, răspunsuri de lungă durată, cu un profil de siguranță tolerabil. Este foarte important că am observat remisiuni complete și durabile la pacienții cu progresie a limfomului după terapia CAR-T”- autorul principal, Dr. Stephen J. Schuster, Abramson Cancer Center, Universitatea Pennsylvania, Philadelphia.

Mulți pacienți se mențin în remisiune și după oprirea tratamentului:

abonare

„Am oprit tratamentul la 6 luni în cazul unor pacienți, iar aceștia au rămas în remisiune. Unii pacienți au rămas în remisiune mai mult de un an fără terapie adițională”- Dr. Schuster.

Mosunetuzumab este un anticorp conceput pentru a se lega de un marker specific de pe celulele tumorale. Funcționează prin activarea limfocitelor T ale pacientului și stimularea acestora, pentru a ataca și distruge limfocitele maligne de tip B. Această terapie ar putea fi administrată înainte, în timpul sau după terapia celulară CAR-T, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili protocolul optim de administrare.

Rezultatele prezentate au fost culese de la 270 de pacienți (cu vârstă mediană de 62 ani), incluși într-un studiu multinațional (Australia, Canada, Coreea de Sud, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, Statele Unite ale Americii) de fază I. Pentru a fi incluși, pacienții trebuie să nu fi răspuns la cel puțin o linie de tratament, să aibă status de performanță redus și „să nu existe un tratament cu potențialul de a îi crește supraviețuirea”– Dr. Schuster. 

  • 67% dintre pacienți prezentau limfoame cu creștere rapidă;

  • la 11% dintre pacienți cancerul a fost rezistent sau a prezentat recurență după terapia celulară CAR-T;

  • la 29% dintre pacienți boala a progresat după transplantul de celule stem.

Toți pacienții au fost tratați cu mosunetuzumab intravenos și au fost urmăriți imagistic fie la 6/12 săptămâni de la începutul terapiei, apoi la fiecare 3 luni. O rată mai mare de expunere la mosunetuzumab a fost asociată cu o rată mai mare de răspuns. Atât rata de răspuns obiectiv la tratament (scăderi măsurabile ale cancerului), cât și cea de răspuns complet (dispariția tumorilor detectabile) s-au menținut în subgrupul de pacienți cu risc crescut de recurență.

  • 37% dintre pacienții cu limfom cu creștere rapidă au prezentat răspuns obiectiv la tratament, iar 24% au prezentat răspuns complet;

  • 63% dintre pacienții cu limfom cu creștere lentă au prezentat răspuns obiectiv la tratament, iar 43% au prezentat răspuns complet.

Dr Shuster a declarat că remisiunile complete par să fie de lungă durată. Pe o perioadă mediană de urmărire de 6 luni de la prima remisiune completă, 83% dintre pacienții cu limfom cu creștere lentă și 71% dintre pacienții cu limfom cu creștere rapidă s-au menținut liberi de boală.

Testările moleculare de sensibilitate înaltă au arătat creșterea numărului de celule CAR-T, la pacienții cărora li s-a administrat anterior terapie celulară CAR-T. Dr. Schuster a explicat că acest fapt sugerează că mosunetuzumab, în plus față de abilitatea de distrugere a celulelor canceroase de tip B, ar putea crește efectul unui tratament CAR-T anterior.

Din punctul de vedere al profilului de siguranță, 29% dintre pacienți au prezentat sindrom de eliberare a citokinelor ușor (CRS- cytokine-release syndrome), iar la 3% dintre pacienți CRS a necesitat tratament cu tocilizumab. 4% dintre pacienți au prezentat reacții adverse neurologice moderat severe. Pacienții tratați cu doze mai mari mosunetuzumab nu au avut un risc mai mare de a dezvolta CRS sau reacții adverse neurologice, în comparație cu cei tratați cu doze mai mici.

CRS este o reacție adversă produsă prin răspunsul imun al corpului în prezența celulelor T activate care atacă cancerul. Produce simptome de tip gripal precum febră, fatigabilitate, dureri generalizate. În cazuri severe poate pune în pericol viața pacientului.

Este în desfășurare un studiu cu administrarea unor doze mai mari de mosunetuzumab,  pentru a evalua durabilitatea răspunsului pe termen lung a terapiei. Sunt necesare mai multe studii randomizate, cu mai mulți pacienți, pentru a putea confirma aceste rezultate și pentru a determina modul optim de administrare a mosunetuzumab.

Terapia celulară CAR-T

Imunoterapiile celulare folosesc ingineria genetică pentru a crește capacitatea sistemului imun de a distruge celulele canceroase din organism. Terapiile celulare CAR-T (chimeric antigen receptor T-cell) presupun recoltarea celulor T ale pacientului și manipularea genetică a acestora pentru a recunoaște anumiți markeri de pe celule tumorale. Celulele astfel modificate sunt reintroduse în sistemul pacientului pentru a distruge celulele tumorale.

Prima generație de terapii celulare CAR-T au ca țintă principală proteina CD-19 exprimată pe suprafața majorității limfocitelor B normale și maligne. Aceste terapii au demonstrat eficiență clinică, producând remisiuni de lungă durată la aproximativ o treime dintre pacienții cu limfoame de tip, care nu au răspuns la tratamentele anterioare.

Citește și:

Sursă foto: ASH/Matt Herp 2019. 


➤