STUDIU. Biomarkeri care pot indica o formă agresivă de boală la pacienții cu gliom
În urma unui studiu amplu publicat în jurnalul Cell Reports, o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Sao Paulo (USP) au realizat un panou de biomarkeri care ar putea oferi date medicilor despre pacienții diagnosticați cu gliom, cu risc pentru forme mai agresive de boală.
„Ne așteptăm ca acest panel cu biomarkeri clinici să paveze calea spre rafinarea schemei noastre curente de clasificare clinică. Acest lucru va servi drept ghid în viitoarele decizii terapeutice, înainte ca glioamele care recidivează să devină simptomatice” – afirmă Prof. Camila Ferreira de Souza, din cadrul Sao Paulo Research Foundation – FAPESP
Conform investigatorului principal al studiului, Houtan Noushmehr, profesor în cadrul USP, 80-90% dintre pacienții diagnosticați cu o formă de cancer cerebral dezvoltă o tumoră secundară în urma îndepărtării chirurgicale a tumorii inițiale.
În cele mai multe cazuri, profilul epigenetic al celulelor tumorale rămâne același, așadar expresia acelei gene nu este alterată. Acest lucru sugerează un prognostic favorabil pentru pacienți, un nivel mai mare de longevitate. Totuși, în cazul celor 10% din pacienții cu tumori care recidivează, celulele canceroase dezvoltă un fenotip mult mai agresiv, reducând astfel șansele de supraviețuire.
Cum a fost realizat studiul?
Studiul a fost realizat cu ajutor din partea Sao Paulo Research Foundation și s-a bazat pe analiza prin metoda microarray a 200 de probe de gliom. Această metodă de analiză poate identifica și caracteriza milioane de elemente genomice funcționale în mod simultan.
„Am analizat probe provenite de la 77 de pacienți, atât din tumora primară cât și din prima și a doua recidivă, în câteva cazuri chiar și din a treia. Acesta este cel mai amplu studiu care are în vedere glioame primare și recurente de la aceiași pacienți.” – afirmă Houtan Noushmehr, profesor în cadrul USP.
Seturile de date provenite din analiză au fost parcurse cu ajutorul unei tehnologii bazate pe inteligență artificială. Algoritmii au urmărit cantități uriașe de date, utilizând tehnici avansate de statistică, totul pentru a descoperi tipare pe baza cărora să se efectueze determinările sau prezicerile.
Analiza probelor s-a focusat pe mecanismele epigenetice, procesele chimice care modulează funcționarea genomului (pentru a se adapta la stimulii din mediu) și prin urmare pe fenotipul celulelor prin activarea sau dezactivarea expresiei genelor.
Mai precis, în acest studiu, grupul a ales un mecanism epigenetic reglator specific, cunoscut sub denumirea de DNA methylation (metilarea ADN-ului), o reacție chimică în care se adaugă o grupare metil unei baze de citozină din ADN și care are potențialul de a altera expresia anumitor gene.
Într-un articol anterior, din 2016, grupul condus de Noushmehr a identificat șapte subtipuri diferite de glioame pe baza profilelor epigenetice ale tumorilor – printre acestea, un profil mai agresiv pe care ei l-au denumit subtipul G-CIMP-low, și unul cu un prognostic favorabil, denumit G-CIMP-high.
„Ceea ce arătăm în această lucrare este că numai 10% din pacienții care dezvoltă o a doua tumoră, progresează din subtipul G-CIMP-high către G-CIMP-low. Astfel am identificat 7 situri genomice în care nivelul ADN-ului metilat a servit drept biomarker al riscului de evoluție de la fenotipul G-CIMP-high la G-CIMP-low. În acest fel a fost realizat tabelul de biomarkeri.” – concluzionează Noushmehr.
Citește și:
- STUDIU. Bolnavii de cancer care aleg terapii alternative au un risc de deces de până la 5 ori mai mare față de cei care optează pentru tratamentul medical standard
- STUDIU. Câte mutații genetice sunt necesare pentru apariția cancerului?
- STUDIU. O treime dintre cancere pot fi prevenite prin schimbarea și menținerea unui stil de viață sănătos