Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Biotehnologia de-a lungul istoriei: Cele mai importante momente

mm
22 Aug 2018
560 Views

În ziua de astăzi, este greu să ne uităm în jur fără să vedem ceva realizat cu ajutorul biotehnologiei, fie că vorbim despre mâncarea din farfurie, hainele pe care le purtăm sau medicamentele care ne ajută să luptăm împotriva bolilor.

Cu toate acestea, aplicațiile curente ale biotehnologiei nu ar fi fost posibile fără munca și dedicarea a numeroși oameni de știință, de-a lungul a secole întregi. În acest material, explorăm descoperirile și invențiile care au contribuit la dezvoltarea biotehnologiei, așa cum o cunoaștem astăzi.

1590 – Presupusa inventare a microscopului optic

Folosirea microscopului la scară largă a revoluționat domenii precum microbiologia, cercetarea farmaceutică și biotehnologia, permițând operatorului să studieze elemente altfel invizibile ochiului uman.

Deși atribuirea inventării microscopului este încă o problemă controversată, fabricantul de ochelari Hans Jansen și fiul său Zacharias sunt des citați ca fiind responsabili pentru producerea primului microscop optic, în 1590.

1665 – Descoperirea celulei

Termenul „celulă” (din latină „cella”, însemnând „caletă mică”) a fost prima dată folosit de savantul englez Robert Hooke, în 1665, în cartea sa, cartea „Micrografia”.

Hooke a folosit acest termen pentru a descrie structurile microscopice pe care le-a descoperit studiind lemnul de plută și țesutul vegetal viu, folosind un microscop rudimentar.

1675 – Descoperirea bacteriilor

Bacteriile, în combinație cu drojdie și mucegai, au fost folosite timp de mii de ani pentru producerea mâncărurilor procesate, cum ar fi brânza, murăturile, vinul și iaurtul. Totuși, aceste microorganisme au fost descoperite abia în secolul XVII.

În 1675, studentul olandez Antonij van Leeuwenhoek a descoperit bacteriile folosind un microscop creat de el și a publicat această descoperire într-o serie de scrisori adresate comunității științifice „Societatea Regală”, din Londra.

1796 – Descoperirea primului vaccin

Descoperirea primului vaccin este atribuită doctorului Edward Jenner, în 1796, care a început să imunizeze copii și adulți împotriva variolei, folosind o tulpină mult mai puțin severă a bolii, transmisă de la bovine la oameni.

1838 – Descoperirea proteinelor

Proteinele au fost descoperite în 1838, de chimistul olandez Gerardus Johannes Mulder. Totuși, termenul „proteină” (din latinul „proteios”, însemnând primar) este atribuit chimistului suedez Jöns Jacob Berzelius.

Mai târziu, Mulder a identificat produsele degradării proteice, precum aminoacidul leucină.

1839-1855 – Dezvoltarea teoriei celulare

Astăzi, faptul că toate organismele vii sunt formate din celule este bine cunoscut. Totuși, acest fenomen a fost teoretizat abia în secolul XIX, sub forma teoriei celulare.

În 1839, Matthias Schleiden și Theodor Schwann au formulat teoria celulară, pe baza a 3 postulate:

  • Celula este unitatea de bază, structurală și funcțională a tuturor organismelor vii
  • Toate organismele vii sunt alcătuite din una sau mai multe celule
  • O celulă provine din altă celulă prin procesul de diviziune

1885 – Descoperirea vaccinului împotriva rabiei

Primul vaccin împotriva rabiei a fost produs de Louis Pasteur, folosind țesut extras din iepuri infectați cu această boală. Primul caz documentat de utilizare a acestui vaccin a fost în 1885, când Pasteur a inoculat un copil de 9 ani, care a fost atacat de un câine.

La trei luni de la vaccinare, copilul nu a contactat boala, iar Pasteur a fost văzut ca un erou. Succesul acestui tratament a pus bazele producerii multor alte vaccinuri.

1865 – Bazele geneticii moderne

Omul de știință Gregor Mendel și-a început experimentele cu privire la transmiterea trăsăturilor ereditare de la o generație la alta în 1856, hibridizând două soiuri diferite de mazăre.

Prin experimentele sale, Mendel a arătat că genele pot fi dominante sau recesive și a stabilit probabilitatea ca acestea să se manifeste de la o generație la alta. Savantul și-a publicat descoperirile în 1865, sub titlul „Experimente privind Hibridizarea Plantelor”.

1922 – Folosirea insulinei pentru tratamentul diabetului zaharat

Omul de știință canadian Frederick Banting și studentul la medicină Charles Best au fost primii care au experimentat tratarea diabetului zaharat folosind insulină de origine animală.

Deși metodele folosite inițial pentru extragerea insulinei erau rudimentare, cei doi au reușit să-și îmbunătățească tehnica pentru a extrage cantități mari de insulină la cerere. Apoi, odată cu inventarea precipitării izoelectrice, de către George B. Walden, producerea de cantități mari de insulină rafinată a devenit posibilă.

1928 – Descoperirea penicilinei

În 1928, omul de știință scoțian Alexander Fleming a descoperit întâmplător proprietățile penicilinei, când a observat că mucegaiul care crescuse într-un vas Petri cu stafilococi inhiba creșterea bacteriilor.

Fleming a continuat să studieze o cultură pură de mucegai Penicillium. Proprietățile antibacteriene ale mucegaiului și lipsa toxicității la oameni a dus la inventarea penicilinei, antibiotic folosit astăzi la scară largă.

1953 – Descoperirea structurii dublu helix a ADN-ului

The Eagle pub, situat în apropierea laboratorului Cavendish, a fost un celebru loc de întâlnire pentru oamenii de știință care lucrau în apropiere. Pe 28 februarie 1953, Francis Crick a ales acest pub pentru a anunța că el și James Watson au descoperit „secretul vieții” – structura dublu helix a ADN-ului.

Descoperirea lor s-a bazat pe o cristalografie cu raze X a ADN-ului, care le-a permis să construiască bine cunoscutul model dublu helix.

1973 – Dezvoltarea tehnologiei ADN-ului recombinat

Stanley Cohen și Herbert Boyer au dezvoltat tehnologia ADN-ului recombinat. Cei doi au efectuat primul experiment de inginerie genetică de succes, transferând o genă de la o broască în ADN-ul unei bacterii și dovedind că gena transferată este activă în ADN-ul noii specii.

1986 – Cultivarea primelor plante modificate genetic

Astăzi, când vine vorba despre plante modificate genetic, cei mai mulți dintre noi se gândesc la fructe și legume. Cu toate acestea, prima plantă modificată genetic a fost tutunul.

În 1986, primele exemplare de tutun modificat genetic au fost plantate în SUA și Franța. Plantele au fost proiectate să fie mai rezistente la erbicide.

1989 – Descoperirea genei responsabile pentru fibroza chistică

În 1989, dr. Lap-Chee Tsu, a descoperit o genă disfuncțională care producea fibroza chistică, la Spitalul pentru Copii din Toronto. Boala afectează 1 din 3000 de nou-născuți și este mai prevalentă în rândul populației Nord-Europene.

1997 – Clonarea primului mamifer

În 1997, oaia Dolly a devenit primul mamifer clonat. Procedura a fost realizată transferând nucleul unei celule adulte într-o celulă ou fecundată.

După acest experiment, UNESCO a adoptat Declarația Universală privind Genomul Omului și Drepturile Omului, pentru a proteja genomul uman de manipulare necorespunzătoare.

2003 – Finalizarea Proiectului Genomului Uman

Început în anul 1990, Proiectul Genomului Uman (PGU) a avut ca scop secvențierea tuturor genelor umane, atât din punct de vedere fizic, cât și funcțional. Finalizat în 2003, PGU a devenit cel mai mare proiect biologic colaborativ din lume.

2009 – Secvențierea genomului virusului gripei

În 2009, Laboratorul Național de Microbiologie Winnipeg a secvențiat pentru prima dată genomul virusului gripei H1N1. În același an, a fost realizat primul vaccin antigripal pe bază de plante, cultivând tutun care conținea  componente ale H5N1 (gripa aviară).

Dacă sunteți interesați de aplicațiile prezente ale biotehnologiei și despre potențialul acestui domeniu în viitor, puteți afla mai multe informații despre biotehnologie pe raportuldegarda.ro și pe medicamente-biologice.ro

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.