Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

Cancerul pulmonar: prioritate pentru sistemul de sănătate. Cum poate fi scurtat traseul pacientului și care este rolul echipelor multidisciplinare?

mm
13 Jul 2020
3828 Views

Cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de deces în rândul bolnavilor oncologici la nivel european, dar și la nivel global. În țările din vestul Europei, rata de supraviețuire la 5 ani este în jur de 15%, însă în România ajunge la doar 10%. Toate aceste date sunt un semnal de alarmă care ar trebui să facă din cancerul pulmonar o prioritate pentru multe sisteme de sănătate.

The Economist Intelligence Unit (EIU) a realizat studiul „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”. Acesta are ca obiectiv evaluarea nevoilor neacoperite la nivel european în privința managementului cancerului pulmonar și identificarea unor soluții concrete, acționabile, prin care sistemele de sănătate pot controla mai bine această problemă importantă de sănătate publică.

abonare

Pentru a identifica provocările specifice fiecărei regiuni a României cu privire la managementul cancerului pulmonar, Centrul pentru Inovație în Medicină și MSD au organizat evenimentul „Cancerul pulmonar prioritate pentru sistemul de sănătate din România”, care a cuprins 4 ediții. Ultima dintre acestea vizează regiunea Moldovei. La eveniment au participat specialiști din domeniul medical, reprezentanți ai pacienților și ai Casei de Asigurări de Sănătate.

În emisiunea Raportuldegarda LIVE, principalele concluzii ale evenimentului au fost comentate de Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, care a și moderat cele 4 ediții online:

Cancerul pulmonar, o cursă contracronometru

Dr. Dana Clement, de la Institutul Regional de Oncologie Iași consideră că o problemă majoră în România legată de cancerul pulmonar este adresarea tardivă la medic.

„Majoritatea pacienților ajung în stadii avansate de boală, când opțiunile terapeutice sunt extrem de reduse. Ne confruntăm cu cazuri în care nici nu mai e cazul să discutăm despre biomarkeri. Un stadiu IV când are metastaze extinse nu mai are nicio șansă. Diagnosticul într-un stadiu incipient va fi soluția pe termen lung. Operațiile cu scop curativ sunt din ce în ce mai puține”

În România, rata de supraviețuire este cu 50% mai redusă decât în țările dezvoltate. Boala avansată înseamnă eforturi mari, rezultate mici și costuri foarte mari, a explicat Dr Clement. Identificarea pacienților cu stadii incipiente crește șansa la vindecare.

Dr. Clement a discutat despre modul în care funcționează Centrul Regional de Oncologie de la Iași. În cadrul acestei instituții există o comisie multidisciplinară care poate accelera traseul, în favoarea pacientului.

Cu toate acestea, în România lipsește un Plan Național pentru Controlul Cancerului, ceea ce face ca traseul pacientului în sistem să fie îngreunat. Ghidurile sunt incomplete, în opinia Dr. Clement. Acestea ar trebui să specifice intervalele de timp necesare fiecărei etape.

Dr. Dana Clement, despre cancerul pulmonar

Dr. Dana Clement, despre managementul cancerului pulmonar în România

Modul în care s-a schimbat înțelegerea bolii în ultimii ani este un alt subiect abordat de Dr. Clement. Cancerul pulmonar nu reprezintă o singură boală, ci mai multe entități care pot fi definite la nivel molecular. Identificarea subtipurilor de cancer pulmonar este importantă pentru că poate ghida tratamentul. În ultimii ani, și în România încep să fie rambursate tratamente noi pentru cancer, însă testele necesare pentru determinarea biomarkerilor nu sunt rambursate. Tehnologia de tip NGS (next  generation sequencing) ar aduce avantaje, permițând testarea comprehensivă, de la început.

Dr. Daniela Apostol, de la Casa de Asigurări de Sănătate din Iași a prezentat progresele înregistrate în materie de acces la noile medicamente oncologice și schimbările produse prin introducerea contractelor cost-volum:

Dr. Daniela Apostol

Dr. Daniela Apostol

Dr. Andrei Cernomaz a explicat că întârzierile cele mai mari apar înainte ca pacientul să fie trimis la un serviciu de specialitate. Pentru centrele mari din Iași, perioada de la prima vizită la pneumolog până la diagnostic și consultul oncologic, este rapidă, în opinia Dr. Cernomaz. Principalele provocări apar însă în centrele mai mici din regiune, unde se pierde timpul pe acest traseu. O altă problemă identificată ține de serviciile de brohnoscopie care, în multe zone nu sunt însoțite și de un laborator de anatomie patologică, astfel încât probele să fie prelucrate eficient. De asemenea, secțiile de pneumologie se confruntă și cu provocări legate de managementul pacienților care necesită îngrijiri paliative și nu pot fi trimiși în alte instituții.

Dr. Cernomaz a adus în discuție și tema registrelor. Deficitul major e legat de faptul că procesul de colectare a datelor nu e informatizat.

Dr. Andrei Cernomaz

Dr. Andrei Cernomaz, despre principalele provocări privind managementul cancerului pulmonar în România

Colaborarea cu medicul de familie

Dr. Cernomaz a explicat că 40-50% dintre pacienții cu suspiciunea de cancer ajung la specialist prin rețeaua de asistență medicală secundară.  

Din perspectiva oncologului, Dr. Clement afirmă că doar 10% din pacienți ajung din serviciile de asistență primară, iar comunicarea cu medicii de familie lipsește.

„Dacă timpul nostru și al lor ne-ar permite ar fi importante niște întâlniri. Mi se păreau extrem de doritori să discute cu noi. Comunicarea e slabă în prezent. Biletele de trimitere sunt insuficiente. Uneori nici nu știu dacă pacientul îi arată scrisoarea medicală. Cred că se poate face ceva pentru îmbunătățirea comunicării cu medicii de familie.”

Biologul Iuliu Ivanov, de la  Institutul Regional de Oncologie Iași, consideră că principalele probleme care apar în practică sunt legate de faptul că lipsesc panelurile de teste comprehensive și apar întârzieri în obținerea diagnosticului, deoarece testarea anatomopatologică și cea moleculară se realizează în laboratoare diferite

Iuliu Ivanov

Biol. Iuliu Ivanov, despre provocările privind testarea biomarkerilor

Cezar Irimia, președintele FABC a explicat proiectele inițiate de asociația pe care o conduce privind screeningul și navigarea pacienților în sistem.

Cezar Irimia

Cezar Irimia, despre proiectele FABC

Citește și