Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

Cancerul pulmonar: prioritate pentru sistemul de sănătate. Strategii pentru depistarea bolii în stadii curabile și rolul diagnosticului de precizie

mm
09 Jul 2020
4352 Views

În Europa, rata de mortalitate prin cancer pulmonar este echivalentă cu cea determinată de cancerele de sân, de colon și de prostată combinate. O analiză realizată de The Economist Intelligence Unit (EIU) asupra politicilor de sănătate din UE privind acest tip de neoplasm arată că motivele care stau în stau în spatele acestor statistici privind cancerul pulmonar includ diagnosticul tardiv, lipsa accesului la tratament, stigmatizarea și fatalismul. 

Evenimentul online Cancerul Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România, organizat de Centrul pentru Inovație în Medicină și MSD România are ca scop analizarea situației României cu privire la managementul cancerului pulmonar, pornind de la principalele rezultate ale studiului realizat de EIU asupra unui număr de 11 țări europene. În cadrul celei de-a 3-a ediții au fost dezbătute provocările specifice regiunilor Banat și Oltenia și s-au prezentat perspectivele liderilor de opinie din domeniul medical din zonă.

abonare

La eveniment au participat și reprezentanți ai asociației de pacienți și parlamentului României. Discuția s-a concentrat asupra importanței dezvoltării politicilor naționale privind cancerul pulmonar, având în prim-plan prevenția, diagnosticarea precoce și accesul la tratament. În acest context, a fost analizat rolul medicilor, al factorilor de decizie și al pacienților în strategiile pentru controlul cancerului pulmonar în România.

Cancerul pulmonar - Oltenia și Banat

Evenimentul online Cancerul Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România – Oltenia și Banat

Studiul realizat de The Economist Intelligence Unit – „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”, a analizat politicile dedicate controlului cancerului pulmonar din 11 țări europene, pe baza mai multor criterii: educație pentru sănătate, prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijiri. În cadrul studiului a fost realizat un scor care permite cuantificarea eficienței măsurilor luate de fiecare țară în strategiile pentru managementul cancerului pulmonar. În ceea ce privește politicile publice anti-fumat (un element esențial în prevenția cancerului pulmonar), România se află peste medie. Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri pe mai multe planuri de la screening la diagnosticul de precizie și accesul la tratamente de ultimă generație. Realizarea unui Plan Național de Control al Cancerului ar trebui să constituie o prioritate.

Principalele concluzii ale evenimentului Cancerul Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România au fost comentate de Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, în cadrul emisiunii Raportuldegarda LIVE:

Conf. Dr. Șerban Negru a discutat în deschiderea evenimentului despre datele care arată o creștere a incidenței cancerului pulmonar. Acesta a explicat faptul că această creștere continuă a numărului cazuri de cancere pulmonare este o consecință a comportamentelor legate de fumat din anii `90. Raportul bărbați-femei este de 3:1. Peste 8.000 sunt bărbați în România, iar probabil acest raport se va modifica. Numărul de femei va crește proporțional. România e pe un trend crescător în termeni de supraviețuire, însă supraviețuirea la 5 ani e încă redusă, în jur de 10%.

Dr. Negru a atras atenția asupra lipsei implementării Planului Național de Control al Cancerului (PNCC), deși a fost propus în 2016 un astfel de plan, acesta nu a fost asumat din punct de vedere politic.

Conf. Dr. Serban Negru, despre cancerul pulmonar

Conf. Dr. Șerban Negru, despre situația cancerului pulmonar în România

Acesta a menționat dificultățile legate de realizarea screeningului. Screeningul prin CT la marii fumători ar reprezenta o intervenție importantă, dar lipsa infrastructurii și a personalului calificat sunt provocări în acest moment în România.

Educația tinerilor cu privire la prevenție ar trebuie să fie, de asemenea, o prioritate  și ar trebui să înceapă încă din școala primară. Apoi, reducerea accesibilității la țigări prin suprataxare, dar și reducerea accesului ilicit.

Pentru reducerea timpului de la diagnostic la tratament e nevoie de un efort interdisciplinar. Testarea comprehensivă a biomarkerilor, de la început, trebuie să devină o practică reflexă.

Și în privința registrelor de cancer sunt necesare îmbunătățiri – e nevoie de o prevedere legislativă pentru cei care nu raportează cazurile.

Despre necesitatea unor mecanisme mai riguroase de raportare a cazurilor a discutat și Dr. Michael Schenker de la Centrul de Oncologie “Sf. Nectarie” Craiova. La nivel național există probleme în acest sens, iar Dr. Schenker consideră că această ar trebui să fie o prioritate deoarece politicile de sănătate, planul național de cancer depind de existența datelor.

Dr. Schenker a prezentat statistici care arată rata ridicată de mortalitate asociată cancerului pulmonar în România. În cele mai multe cazuri, diagnosticul se face în stadii avansate. Conform Globocan, se înregistrează 11.000 de cazuri noi anual. Datele de la Institutul Național de Sănătate Publică din perioada 2016 – 2018 indică în jur de 7000 – 8000 cazuri noi. În multe județe, mortalitatea e mai mare decât incidența, multe cazuri sunt diagnosticate cu ocazia decesului.

Dr. Michael Shenker , despre cancerul pulmonar

Dr. Michael Schenker

Cercetarea clinică aduce numeroase beneficii în viziunea Dr. Schenker, însă în România, aceasta este neuniformă. Sunt puține zone în care se fac trialuri clinice.

În ceea ce privește suportul psihologic pentru pacienți, în rețeaua publică sunt mai multe deficite, o componentă fiind legată de plata pentru aceste servicii – „Nu există în normele de contract-cadru cu CNAS o decontare semnificativă care să respecte munca acestor oameni. Și aici e o lipsă a serviciilor de psihoterapie.

Cancerul pulmonar trebuie să fie prioritizat ca problemă de sănătate publică. Diagnosticul de precizie trebuie să devină un obiectiv de bază:

Dr. Michael Shenker, diagnosticul de precizie al cancerului pulmonar

Dr. Michael Shenker, despre diagnosticul de precizie în cancerul pulmonar

Având în vedere dificultățile legate de realizarea screeningului, Dr. Shenker propune ca măcar un program de depistare activă să fie implementat. Astfel pot fi diagnosticați pacienți în fază incipientă pentru care se poate interveni terapeutic și se poate discuta de vindecare. În acest sens, ar trebui mai multe aparate, laboratoare de bronhoscopie, mai multe laboratoare de EBUS, oameni pregătiți, centre în care diagnosticul să se desfășoare pentru orice tip de pacient, indiferent de localizarea tumorii.

Dr. Michael Shenker, situația cancerului pulmonar în Oltenia

Dr. Shenker, despre importanța depistării active a cazurilor de cancer pulmonar

Responsabilizarea clasei politice

Senatorul Adrian Wiener a abordat problema reglementării consumului de tutun în România.

Conform Global Tobacco Survey, din 2011 până în prezent se înregistrează o creștere cu 50% a numărului de fumători cu vârste cuprinse între 15 și 25 ani. Adrian Wiener consideră că politicile publice trebuie orientate în zona de pre-dependență, spre vârstele cât mai tinere pentru a avea un impact puternic. Un sfert dintre copiii cu vârste între 14-18 ani din România fumează, dintre aceștia mulți își cumpără legal țigări.

Senatorul a contribuit la elaborarea unui pachet legislativ privind consumul de tutun, care însă a fost respins.

„România nu va face pași în ceea ce privește prevenția fumatului la vârste tinere. Toate inițiativele asupra prevenției au fost blocate în ultimii ani din păcate. Un pilon important pentru deblocarea inițiativelor cu privire la controlul cancerului pulmonar este responsabilizarea clasei politice.”

Adrian Wiener a atras atenția și asupra faptului că procentul de reușită a implementării prevederilor din Strategia de Sănătate 2014 – 2020 este foarte scăzut – doar 3%:

Senator Adrian Wiener, despre cancerul pulmonar

Senatorul Adrian Wiener, despre reglementările privind consumul de tutun în România

Dr. Ștefan Curescu, medic oncolog, consideră că și alți factori de risc trebuie luați în considerare atunci când se discută de prevenția cancerului pulmonar. De asemenea, implicarea mai mare a medicilor pneumologi este un alt aspect care ar putea fi îmbunătățit:

Dr. Ștefan Curescu

Dr. Ștefan Curescu, despre managementul cancerului pulmonar în România

Perspectiva medicilor anatomopatologi

Prof. Dr. Alis Dema, medic anatomopatolog a discutat despre provocările legate de realizare unui diagnostic de precizie. La nivel național nu există date clare legate de capacitatea de diagnostic pana la nivel molecular. Plecând de la incidență, număr de cazuri și ajungând la partea de diagnostic apar mai multe deficite. Este necesară o inventariere a laboratoarelor care pot face un diagnostic corect pentru cancerul pulmonar, de la imunohistochimie la biologie moleculară.  De asemenea, ar fi importantă o supraspecializare în domeniul cancerului pulmonar. 

Dr. Alis Dema

Dr. George Buzete a explicat progresele din ultimii ani legate de testarea biomarkerilor.  Acesta consideră că ghidurile internaționale au evoluat, de asemena, majoritatea pacienților pot fi coordonați, astfel încât să ajungă într-un timp cât mai scurt până la determinarea biomarkerilor

Dr. Buzete consideră că orice informație privind evoluția pe care o are pacientul ulterior unei scheme de tratament este utilă pentru anatomopatologi, aducând în discuție necesitatea unui feedback al activității și al deciziilor de diagnostic.

Dr. George Buzete

Dr. George Buzete, anatomopatolog, despre scurtarea traseului pacienților cu cancer pulmonar în România

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a explicat eforturile realizate de asociația pe care o conduce în direcția facilitării traseului pacientului în sistem. Implementarea unui program de screeningului prin CT-low-dose este un obiectiv important urmărit de asociație. În perioada următoare se dorește implicarea medicilor de familie într-un proiect care vizează inițial 1000 de pacienți la risc.

Citește și