Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

Cancerul pulmonar: prioritate pentru sistemul de sănătate. Cum poate fi îmbunătățit managementul bolii?

mm
06 Jul 2020
3228 Views

Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip oncologic, conform statisticilor Globocan din 2018, reprezentând 11,6% din totalul cazurilor nou diagnosticate, și este responsabil pentru 18,4% dintre decese. În acest context, este necesară o mai bună abordare a acestei maladii, în toate privințele: de la diagnosticul precis și rapid identificat, până la tratamentul potrivit. Acest subiect a fost discutat în detaliu în cadrul celei de-a doua ediții a evenimentului online Cancerul Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România, organizat de Centrul pentru Inovație în Medicină și MSD. La discuție au participat specialiști din regiunea Nord-Vest a României, care au adresat probleme specifice.

Prezentarea Raportului The Economist Intelligence Unit (EIU) “BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”

Studiul realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU) a analizat politicile și programele pe această temă în 11 țări europene și a identificat nevoile majore de politici integrate pentru a transforma cancerul pulmonar într-o prioritate: educație pentru sănătate, prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijire, toate acestea la un standard european. Analiza a inclus și un sistem de cuantificare a atitudinilor celor 11 țări asupra aspectelor esențiale în lupta contra cancerului pulmonar. În ceea ce privește politicile publice anti-fumat (un element esențial în prevenția cancerului pulmonar), România se află peste medie, însă sunt necesare îmbunătățiri în privința prioritizării cancerului pulmonar drept problemă de sănătate, în privința realizării unui acces facil la diagnostic precoce, precis și la tratamente de ultimă generație.

abonare

Oportunitățile subliniate de raport au reprezentat baza discuțiilor din cadrul evenimentului: o oportunitate este legată de necesitatea unui Plan Național de Control al Cancerului, în cadrul căruia cancerul pulmonar ar ocupa un loc important. În plus, și acumulările științifice, în special în domeniul screeningului și diagnosticului, conduc la oportunități importante: poziția sistemului de sănătate din România la nivel european s-ar ameliora în mod semnificativ în cazul implementării de politici de screening. Recunoașterea noilor stakeholderi din sistem, care includ organizațiile de pacienți și alte organizații non-guvernamentale conduc de asemenea la oportunități, la fel ca realizarea unui traiect rapid și facil al pacientului suspect de cancer de la screening, la diagnostic, la tratamentul potrivit la momentul potrivit.

Statistici cancer pulmonar pierdere ani viață sănătoasă, mortalitate, costuri - raport The Economist 2019

Statisticile legate de cancerul pulmonar, pe scurt: mortalitatea acestuia este egală cu cea a cazurilor de cancer de sân, colon și prostată, combinate. În plus, și pierderea anilor de viață sănătoasă este semnificativă.

A cincea recomandare se referă la îmbunătățirea metodelor de testare, care implică utilizarea de biomarkeri de la început și complet. Un element care nu poate fi ignorat este componenta psihologică și paliativă a acestui diagnostic, și necesitatea de sprijin specializat pentru pacienți și aparținători. Nu în ultimul rând, gestionarea cantității mari de date generate de acești pacienți este esențială, iar situația României poate fi îmbunătățită în acest aspect.

Îmbunătățirea politicilor publice privind controlul cancerului pulmonar: experiența centrului regional Cluj

În cadrul evenimentului, Prof. Dr. Tudor Ciuleanu a descris situația cancerului pulmonar din regiunea de Nord-Vest a României, reprezentând Institutul Oncologic din Cluj și integrând informațiile în contextul general, național și european. Acesta a prezentat date legate de epidemiologie, standardul terapeutic și finanțarea din România, împreună cu politicile antifumat și cercetarea în oncologie. 

Cancerul pulmonar este considerat una dintre cele mai mari provocări ale lumii medicale oncologice, și în România ar putea reprezenta subiectul unui proiect-pilot, în vederea dezvoltării unui Plan Național de Cancer. La nivel mondial, 41% din cazurile diagnosticate sunt în stadiu IV, avansat, și doar 35% dintre cazuri sunt în stadiile I sau II, considerate curabile prin excizia totală a tumorii. Cu toate acestea, supraviețuirea mediană a crescut în ultimii ani, în special datorită dezvoltării de tratamente țintite și imunoterapii.

Prof. Dr. Tudor Ciuleanu, Institut Oncologic Cluj, Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Două elemente importante în managementul cancerului pulmonar sunt registrele naționale și programele de screening. Acestea au potențialul de a ameliora situația acestei maladii, prin înțelegerea exactă a situației epidemiologice și prin facilitarea diagnosticului formelor precoce de cancer, care au potențial curativ.

Prof. Dr. Tudor Ciuleanu, Institut Oncologic Cluj, Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

În domeniul terapeutic au existat numeroase avansuri care au crescut în mod semnificativ supraviețuirea pacienților cu cancer pulmonar. Accesul pacienților la proceduri din sfera chirurgicală sau radioterapeutică a crescut mult în România, însă cele mai importante inovații se înregistrează în sfera terapiilor țintite: terapiile aprobate la nivel european sunt aprobate în mod automat și la nivel național, iar o proporție semnificativă din aceste molecule noi sunt și rambursate. Conform Prof. Ciuleanu, liniile I, II și III de tratament în cancerul pulmonar avansat sunt disponibile pacienților, în regim compensat.

Prof. Dr. Tudor Ciuleanu, Institut Oncologic Cluj, Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Diagnosticarea precoce în cancerul pulmonar

Discuția a continuat cu reprezentanți ai mediului decizional, al pacienților și a mai multor domenii medicale care colaborează în gestionarea unui caz de cancer (oncologi, anatomopatologi, psihologi). Laszlo Attila, Președintele Comisiei de Sănătate din Senatul României a descris perioada restricțiilor din sistemul sanitar, cauzate de pandemia COVID-19, drept motivul pentru care situația cancerului s-ar putea înrăutăți în perioada următoare. Resursele au fost redirecționate către tratarea cazurilor de infecție cu SARS-CoV-2, iar contactul pacienților cu serviciile medicale au fost menținute la minimum posibil, pentru a evita infectarea acestui grup vulnerabil, și astfel pacienții au beneficiat într-o proporție mai redusă de terapii cu potențial curativ, în etape inițiale ale bolii.

Laszlo Attila Comisia Sănătate Senatul României Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Emanuel Ungureanu, Vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților a adus detalii asupra domeniului prevenției. Aceasta are o importanță majoră în cancerul pulmonar, în cazul căruia factorul de risc principal este identificat (80-90% din cazurile de cancer pulmonar se corelează cu consumul de tutun). 

Emanuel Ungureanu, Comisie Sănătate Familie, Camera Deputaților, Parlament, Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Emanuel Ungureanu, Comisie Sănătate Familie, Camera Deputaților, Parlament, Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, de la Institutul Oncologic din Cluj, a descris cancerul pulmonar drept o reală problemă de sănătate publică. Acesta a participat la un proiect de realizare a unui Plan comprehensiv de control al Cancerului, în 2016, și a trecut în revistă elementele esențiale ale unui astfel de plan: profilaxia primară, diagnosticul și tratamentul, împreună cu realizarea unui registru național, utilizând metode noi informatice. 

Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu Institut Oncologic Cluj Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu Institut Oncologic Cluj Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Dr. Claudia Burz, medic oncolog la Institutul Oncologic din Cluj, a continuat discuția centrată asupra registrelor, care ar putea contribui și la diagnosticul precoce, pe lângă înțelegerea clară a epidemiologiei acestei boli frecvente. 

Dr. Claudia Burz, Oncologie, Institut Oncologic Cluj Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Dr. Claudia Burz, Oncologie, Institut Oncologic Cluj Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Dr. Ovidiu Pop, medic anatomie patologică de la Spitalul Municipal Oradea, a adus detalii asupra dificultăților întâlnite în diagnosticul cancerului pulmonar: există o discrepanță între numărul ridicat de teste genetice necesare diagnosticului precis și cantitatea mică de țesut, prelevat prin biopsie. Cu toate acestea, o caracterizare exactă a profilului genetic al tumorii este esențială pentru alegerea unui tratament țintit. 

Dr. Ovidiu Pop, anatomie patologică, Oradea, Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Dr. Bogdan Fetica, medic anatomopatolog la Institutul Oncologic din Cluj, a continuat discuția asupra dificultăților legate de diagnostic, și a descris o soluție propusă în acest sens: centralizarea procedeelor diagnostice, pentru a realiza gestiona în mod rațional proba bioptică.

Dr. Bogdan Fetica, anatomie patologică, Institut Oncologic Cluj Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Degi Laszlo Csaba, directorul Societății Internaționale de Psihooncologie, a adus detalii asupra impactului psihologic al cancerului pulmonar. Calitatea vieții este un parametru esențial, care trebuie luat în calcul în dezvoltarea planului de urmărire și tratament. Mai mult, cancerul pulmonar are un impact puternic și asupra familiei pacientului, care poate beneficia în urma unei evaluări psihosociale. Aceste aspecte sunt confirmate și de ghidurile de management al cancerului, elaborate de diferite organisme internaționale, care includ screeningul și tratamentul psihologic,

Degi Laszlo Csaba Societatea Internațională Psiho-Oncologie Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), a reprezentat grupul de persoane care au cel mai mult de câștigat din îmbunătățirea aspectelor incluse în discuție: pacienții. În plus, multe realizări importante, în diagnostic și tratament, se datorează acestora. 

Cezar Irimia, Președinte Federație Asociații Bolnavi Cancer Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Cezar Irimia, Președinte Federație Asociații Bolnavi Cancer Cancerul Pulmonar Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România Dezbatere Online 29 iunie Cluj

Traseul pacientului: cum putem grăbi călătoria de la suspiciune oncologică la debutul tratamentului?

Pentru un pacient cu cancer pulmonar de stadiu IV, pot trece 5-6 luni de la apariția primelor simptome până la debutul tratamentului. Deoarece intervenția promptă este esențială atât în stadiile avansate, cât și în cele precoce de cancer pulmonar, discuția a continuat prin explorarea modalităților prin care traseul pacientului poate fi accelerat.

Cezar Irimia a menționat un studiu realizat de FABC, care a identificat o perioadă de 3 luni de la simptome la tratament drept optimistă, și o perioadă de 5-6 luni drept mai apropiată de media resimțită de pacienți. Un  proiect pilot FABC își propune stabilirea unui navigator care să conducă pacienții pe acest traiect în 45 de zile. Elemente care contribuie la această durată prelungită includ accesul limitat la proceduri diagnostice (număr mic de pacienți care efectuează bronhoscopii, acces limitat la realizarea de CT-uri), dar și numărul ridicat de analize de descriere a tumorii, necesare prescrierii unui tratament, care include tot mai frecvent terapii țintite.

Dr. Claudia Burz a propus sistemul de servicii medicale primare drept un punct al traseului care poate fi mult îmbunătățit, prin identificarea proactivă a pacienților cu risc înalt și îndrumarea acestora către servicii de screening.

 În urma discuției, s-a conturat o imagine coerentă a cancerului pulmonar în regiunea de Nord-Vest a României, care include anumite exemple de bune practici (printre care și registrul regional de pacienți, complet funcțional), dar care ar beneficia, la fel ca restul țării, de un Plan Național de Cancer. 

Citește și: