Cancerul la sân avansat: provocări și soluții pentru sistemul de sănătate din România

  • Health literacy



Deși cancerul la sân este una dintre cele mai ușor de diagnosticat și tratat forme de cancer, dacă este descoperită în stadii incipiente, afecțiunea a fost responsabilă pentru 1 din 6 decese cauzate de cancer în 2015, potrivit statisticilor GLOBOCAN.

Media Education Event, care a avut loc pe 27 octombrie, și-a propus creșterea nivelului de conștientizare cu privire la diferențele majore dintre vestul și estul Europei, în ceea ce privește îngrijirea pacienților cu cancer la sân. La eveniment au luat parte Dr. Mark Lawler și Prof. Tit Albreht, specialiști în politici de sănătate, dr. Katalin Boer, medic specialist în oncologie, și Beata Ambroziewicz, președintele Polish Cancer Patient Coalition (PCPC).

abonare

Mortalitatea cauzată de cancer este cu 32% mai mare în Europa Centrală și de Est, în comparație cu Europa de Vest. Acest lucru se datorează faptului că doar 54% dintre țările din regiune au implementat un plan național de control al cancerului, iar bugetul alocat pentru combaterea bolii reprezintă jumătate din cel alocat de țările vestice.

Prof. Mark Lawler

Prof. Mark Lawler, unul dintre principalii vorbitori de la Media Education Event, a atras atenția asupra inegalităților cu care se confruntă pacienții bolnavi de cancer din Europa Centrală și de Est (CEE), față de cei din Vestul Europei. Prof. Lawler a identificat 4 cauze principale, responsabile pentru rata de mortalitate mult mai ridicată din CEE:

  • lipsa unor mecanisme de diagnosticare precoce a cancerului
  • lipsa finanțelor sau cheltuirea lor eronată
  • opțiunile inferioare de tratament și barierele organizaționale, precum lipsa unui registru al cancerului și a unui plan național de control al cancerului

De asemenea, prof. Lawler a subliniat importanța cercetării în lupta împotriva cancerului, spunând că datele astfel colectate ajută la luarea unor decizii și dezvoltarea unor strategii mai eficiente. În acest moment, România ocupă locul 5 în topul țărilor cu cei mai puțini cercetători în domeniul sănătății, raportat la un milion de locuitori, fiind întrecută doar de țări precum Bosnia și Herțegovina, Uzbekistan, Cipru și Ucraina. Moldova, Muntenegru, Turcia, Serbia și Letonia au mai mulți cercetători medicali decât noi.

„Este foarte important să împărtășim datele colectate pentru că, atunci când vine vorba despre combaterea cancerului, vedem rezultate diferite, în țări diferite. De exemplu, țările cu rezultate mai slabe pot folosi informațiile din țările mai dezvoltate pentru a-și îmbunătăți mecanismele de combatere a cancerului” – Prof. Mark Lawler

Pentru a demonstra impactul pe care îl poate avea un plan național de control al cancerului asupra sistemului medical al unei țări mici, dr. Lawler a folosit exemplul Irlandei de Nord, care în perioada 1995-2013 a trecut de la țara cu cele mai slabe rezultate în tratarea cancerului din Regatul Unit, la o rată supraviețuire a pacientelor cu cancer la sân de 81,9%.

Prof. Tit Albreht

Prof. Tit Albreht, de la Facultatea de medicină din Ljubljana și coordonator al Joint Action Cancer Control (CanCon), a susținut o prezentare despre importanța implementării planurilor naționale de control al cancerului în Europa Centrală și de Est și despre elementele esențiale pe care acestea trebuie să le aibă pentru a fi eficiente.

Prof. Albreht identifică 4 elemente fără de care un plan împotriva cancerului nu poate avea rezultatele așteptate:

  • promovarea sănătății (prevenție primară)
  • screening și diagnosticare precoce (prevenție secundară)
  • diagnostic și tratament rapid și eficient
  • acoperirea tuturor nevoilor pacienților, de la tratamente care să prelungească speranța de viață până la sprijin post-tratament pentru supraviețuitori

Potrivit prof. Albreht, un plan coerent de control al cancerului (PCC) aduce beneficii nu numai pacienților, ci și statului și furnizorilor de servicii medicale. PCC permite tratarea eficientă a pacienților, gestionarea precisă a resurselor sistemului sanitar, dezvoltarea unei agende naționale anti-cancer și accesul la tratamente inovative.

„Cred că un astfel de plan nu poate funcționa decât dacă acoperă toate etapele îngrijirii pacienților care suferă de cancer. Trebuie început cu factorii de risc – fumatul, alcoolul, nutriția, activitatea fizică. Programele de screening, odată implementate, trebuie să fie de calitate. Este nevoie de standardizare la nivel de echipament, protocoale, colectare de date etc. S-a vorbit mult despre depistarea precoce a cancerului. Majoritatea oamenilor evită să meargă la medic, dar odată ce ajung la un specialist ar trebui luați în serios. Acest lucru reprezintă o problemă în multe țări pentru că trece foarte mult timp de la apariția simptomelor până la pronunțarea diagnosticului. În cazul anumitor forme de cancer, această întârziere poate face diferența dintre viață și moarte” – Prof. Tit Albreht

Citește recomandările prof. Tit Albreht și prof. Mark Lawler cu privire la Planul Național de Control al Cancerului din România.

Dr. Katalin Boer

Când vine vorba despre cancerul la sân, majoritatea dintre noi se gândesc la stadiile incipiente ale bolii (0-1). Potrivit dr. Katalin Boer, Departamentul de Medicină Oncologică al spitalului Sf. Margareta, Budapesta, acest lucru reprezintă o sursă de confuzie și contribuie la subestimarea bolii, cu consecințe grave. În cadrul Media Educațion Event, dr. Boer a explicat diferența dintre cancerul la sân primar, cel care nu afectează decât sânul și ganglionii limfatici de la subraț, și cancerul la sân secundar, caracterizat prin metastaze la nivelul organelor din jurul sânului. Majoritatea cancerelor la sân sunt invazive, ceea ce înseamnă că au potențialul de a afecta alte organe ale corpului.

În cazul în care cancerul la sân este diagnosticat în stadiile 0, 1 sau 2, șansele de supraviețuire la 5 ani ale pacientei sunt de 93-100%. Pe de altă parte, în stadiile avansate, aceste șanse scad considerabil, la 72%, respectiv 22%.

„30% dintre femeile diagnosticate cu cancer la sân în stadii incipiente vor dezvolta ulterior cancer la sân metastatic. Această evoluție poate avea loc la 5, 10 sau 15 ani de la diagnosticul inițial. Odată ajuns în stadiul 4, cancerul la sân este incurabil” – dr. Katalin Boer

Deși incidența cancerului la sân în Europa Centrală și de Est este mai mică decât în Europa de Vest, rata mortalității este comparabilă în cele două regiuni. Potrivit dr. Boer, acest lucru se datorează bugetului mic alocat de țările din CEE combaterii cancerului la sân, între 5,4% și 9,2% din produsul intern brut. Țările cu cea mai mică mortalitate asociată cu cancerul mamar, Franța și Germania, alocă 11,5%, respectiv 11,3% din PIB pentru screeningul, diagnosticarea și tratarea bolii. România este una dintre țările care investește cel mai puțin în tratarea acestei boli (5,6% din PIB), fiind „întrecută” doar de Turcia (5,4% din PIB).

Dr. Boer a întocmit o serie de recomandări menite să îmbunătățească situația cancerului la sân în CEE:

  • întocmirea unor programe de prevenție primară și secundară
  • îmbunătățirea accesului la măsuri de diagnosticare precoce și la terapii eficiente
  • creșterea nivelului de conștientizare în privința importanței investiției în oncologie
  • implementarea unor planuri naționale de control al cancerului și a unor registre pentru cancer

Europa Centrală și de Est se confruntă cu dificultăți în implementarea unor măsuri de combatere a cancerului similare cu cele întâlnite în vestul Europei. Multe dintre aceste obstacole datează din perioada comunistă, când s-au creat sisteme de sănătate politizate, lipsite de stabilitate și centrate pe medici, nu pe pacienți.

Beata Ambroziewicz

În cadrul evenimentului de la Varșovia, Beata Ambroziewicz, președintele Polish Cancer Patient Coalition (PCPC), a identificat cele mai comune probleme cu care se confruntă sistemele sanitare în CEE:

  • accesul limitat la terapii inovative și dispozitive medicale
  • accesul limitat la studii clinice
  • lipsa unor planuri naționale de control al cancerului
  • influența limitată a asociațiilor de pacienți
  • diagnosticarea cancerelor în stadiu avansat
  • bugetele mici de sănătate

Beata Ambroziewicz este de părere că toți stakeholderii din domeniul medical, fie ei instituții, societăți medicale, asociații de pacienți sau companii farmaceutice, trebuie să coopereze pentru a face din sănătate o prioritate în CEE. Pentru ca aceste lucruri să fie posibile, este necesar ca publicul să fie vocal în a cere respectarea drepturilor pacienților și să se implice în mod activ în luarea deciziilor în ceea ce privește sănătatea.

„Membrii asociațiilor de pacienți trebuie să devină ei înșiși experți pentru a putea coopera cât mai bine cu instituțiile statului. De asemenea, ei pot lucra împreună cu media pentru a crește nivelul de conștientizare și pentru a pune influența autoritățile” – Beata Ambroziewicz

Având în vedere planul Ministerului Sănătății de a lansa un nou program de screening pentru cancerul la sân, precum și inițiativele private de creștere a nivelului de educație cu privire la boală, precum platforma canceruldesan.ro și studiul privind beneficiile investigației într-un program de screening pentru cancerul de sân, România are potențialul de a se alinia la standardele Europei de Vest în ceea ce privește îngrijirea pentru pacientele cu cancer la sân. 

Mai multe articole despre cancerul la sân:

Coaliția pentru Sănătatea Femeii a lansat primul studiu despre povara cancerului la sân și beneficiile unui program de screening în România

Planul Ministerului Sănătății de a lansa primul program de screening pentru cancerul la sân din România

Ce spun Prof. Tit Albrecht și Dr. Dragoș Median despre programul național de screening pentru cancerul la sân din România

Roche a lansat canceruldesan.ro, prima platformă online dedicată exclusiv informațiilor despre cancerul la sân