Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

CE SPUN STUDIILE: despre efectele profesiei de medic

mm
20 aug. 2018
4088 Views

Medicii au un rol vital în societate: ei sunt cei la care apelăm atunci când starea noastră de sănătate are de suferit. Cu toate acestea, studiile arată că profesia de medic are un impact negativ asupra multor profesioniști și studenți din acest domeniu.

Medicii, epuizați înainte să-și termine studiile

Dr. Ariel Frajerman, de la Spitalul Central Sainte Anne (Paris) și colegii săi au analizat 23 de studii publicate între 2010-2017, incluzând peste 16.500 de studenți la medicină, pentru a identifica prevalența fenomenului burnout, o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit. Meta-analiza lor a arătat că 46% dintre studenți sufereau de burnout, epuizarea emoțională fiind principala manifestare a acestui fenomen. Mai mult, aproximativ 26% dintre persoanele incluse în studii sufereau de tulburări de depersonalizare. Doar 21% dintre cei chestionați au declarat că se simt împliniți pe plan personal.

Potrivit echipei de cercetători din spatele analizei, rezultatele sunt „îngrijorătoare”:

„Trebuie implementate măsuri preventive pentru a îmbunătăți sănătatea mintală a studenților la medicină”

Meta-analiza efectuată de echipa dr. Frajerman nu este singura de acest tip. O analiză similară, efectuată de Prof. Waguih Ishak, de la Centrul Medical Cedars-Sinai (SUA), care a inclus studii din perioada 1974 – 2011, a arătat că 45%-71% dintre studenții la medicină sufereau de burnout. Trebuie menționat în perioada analizată de Prof. Ishak, au fost publicate doar 9 studii cu privire la burnout. Acest lucru indică faptul că interesul comunității medicale pentru această problemă a crescut în ultimul deceniu.

„Fenomenul burnout este foarte frecvent în rândul studenților la medicină, așa că rebuie luat în considerare. Datele arată că studenții la medicină suferă de burnout înainte să înceapă rezidențiatul” – Dr. Ariel Frajerman

Mai mult, o meta-analiză publicată în 2016 a arătat că 27% dintre studenții la medicină suferă de depresie și 11% au tendințe sinucigașe.

Potrivit dr. Frajerman, programul lung de muncă este principalul responsabil pentru prevalenta burnoutului în rândul studenților la medicină. De asemenea, cantitatea mare de informație care trebuie acumulată și presiunea de a excela au o contribuție masică la instalarea fenomenului burnout.

„Cu cât muncești mai mult, cu atât crește riscul de burnout. Facultățile de medicină trebuie să impună limite stricte cu privire la programul de muncă al studenților” – Dr. Ariel Frajerman

Așadar, programul lung de muncă, epuizarea emoțională și presiunea de a excela au un impact major asupra sănătății psihice a studenților la medicină. Stresul constant are ca rezultat faptul că sinuciderea este a doua cea mai des întâlnită cauză de deces printre rezidenți, după accidente.

Viața medicilor nu este mai ușoară după absolvire

Deși sănătatea psihică a studenților la medicină este într-adevăr îngrijorătoare, lucrurile stau și mai rău când vine vorba despre medici.

La nivel mondial, medicii se află constant în topul profesiilor cu cele mai mari rate de suicid. Statele Unite ale Americii pierd anual echivalentul unei întregi promoții de absolvenți la medicină, din cauza suicidului.

De-a lungul timpului, studiile au arătat că cele mai multe cazuri de suicid sunt provocate de depresie și alte boli mintale care nu au fost corect tratate. Studii efectuate în Statele Unite, Finlanda, Norvegia, Australia, Singapore, China, au arătat că depresia, anxietatea și tendințele sinucigașe sunt mai prevalente în rândul medicilor și studenților la medicină decât în rândul populației generale.

Totuși, trebuie amintit că fenomenul burnout nu are un impact negativ doar asupra personalului medical, ci și asupra pacienților. Într-un articol cu privire la efectul burnoutului asupra performanței medicilor, Anthony Montgomery, membru al Departamentului de Educație și Politici Sociale al Universității din Macedonia, spune că profesioniștii medicali care interacționează direct cu pacienții mai predispuși la instalarea fenomenului burnout. În același timp, deciziile luate de medicii din prima linie pot avea un impact negativ major asupra pacienților.

Pe de altă parte, studiile au arătat că eforturile de a reduce burnoutul în rândul medicilor au dus la reducerea numărului erorilor medicale și la un grad mai mare de siguranță al pacientului.

Deși cercetările care care au încercat să descopere metode eficiente de reducere a stresului la locul de muncă au avut rezultate neconclusive, Montgomery sugerează o abordare atât la nivel macro, cât și micro.

La nivel macro, ar trebui efectuate intervenții care să combată principalii factori responsabili pentru instalarea burnoutului, cum ar fi extenuarea emoțională și depersonalizarea.

La nivel micro, studiile au arătat că schimbările mici, precum creșterea gradului de politețe la locul de muncă, pot avea efecte benefice importante asupra performanței angajaților.

Așadar, pacienții pot contribui la starea de sănătate a medicilor. Data viitoare când pășiți într-un cabinet medical, țineți cont de faptul că lucrurile simple, precum politețea, pot îmbunătăți sănătatea psihică a persoanelor care au grijă de sănătatea voastră!

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.