Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

CE SPUN STUDIILE: despre consumul de grăsimi și riscul de a face o boală a inimii sau a arterelor

mm
04 Noi 2017
4785 Views

În această săptămână, „Ce spun studiile?” abordează tema grăsimilor, de la ce sunt acestea și până la efectele majore pe care le au asupra sănătății noastre. Pe parcursul materialului vom afla de ce bolile metabolice sunt problemă de sănătate publică, ce sunt trigliceridele și colesterolul, precum și grăsimile saturate, nesaturate, trans și cum influențează acestea sănătatea organismului.

Grăsimile au devenit un subiect controversat de-a lungul timpului. Sondajele arată că două treimi dintre americani – populația în care supraponderalitatea ajunge la 60% – nu știu care este diferența dintre grăsimi și colesterol.

Informații utile:

  • 2/3 din americani nu știu care e diferența dintre grăsimi și colesterol;
  • American Heart Assosciation recomandă ca 5-6 % din valoarea energetică din dietă să fie atribuită grăsimilor saturate;
  • Înlocuirea alimentelor bogate în grăsimi saturate cu cele bogate în grăsimi polinesaturate scade riscul de evenimente cardiovasculare cu până la 27%;
  • Aportul de grăsimi trans determină un risc cu 46% mai mare de apariție a diabetului zaharat.

Lipidele sunt macronutrienți care au o importanță vitală în organism și reprezintă o sursă importantă de energie. Cu toate acestea, nu este pe deplin înțeles care sunt tipurile de grăsimi și ce anume determină clasificarea acestora în grăsimi rele și grăsimi bune.

Grăsimile sunt lipide dar nu toate lipidele sunt grăsimi. Științific, „lipide” este termenul general pentru compușii organici insolubili în apă, care includ triglideridele (grăsimile), colesterolul, alături de alte substanțe. Cu toate acestea, în limbajul curent, se folosește frecvent termenul de grăsimi pentru a include toate tipurile de lipide.

Trigliceridele și colesterolul, deși se găsesc frecvent împreună în alimente și în sânge au structuri foarte diferite și doar câteva funcții comune – trigliceridele, cât și colesterolul intră în structura membranelor celulare, iar unele grăsimi alături de colesterol intră în alcătuirea sistemului nervos.

Trigliceridele sunt sursă de energie în organism, ceea ce nu se poate spune despre colesterol. Colesterolul este un component structural celular sau intră în compoziția unor compuși mai complecși, cum sunt hormonii și acizii biliari. Colesterolul este influențat de cantitatea de lipide ingerată, în timp ce trigliceridele depind de aportul total de calorii (chiar dacă nu provin doar din lipide). 

Când au devenit tulburările metabolismului lipidic o problemă de sănătate publică?

În secolul 20, multe boli grave au înregistrat o prevalență din ce în ce mai mare – epidemia bolilor cardiace a început în jurul anilor ’30, epidemia obezității a început în jurul anului 1980, iar diabetul din 1990.

În 1977, dieta low-fat a început să fie recomandată în SUA. Epidemia obezității a început să apară în acea perioadă. Pe măsură ce grăsimile naturale au fost înlocuite cu uleiuri vegetale procesate, de tipul margarinei, au explodat cazurile de boli metabolice, care au ajuns probleme grave de sănătate publică până în prezent. Datele din studiul Nurses Health Study arată că americanii au redus aportul de carne roșie și produse lactate cu conținut mare de grăsime (full-fat) concomitent cu debutul epidemiei obezității.

Datele de la National Center for Health Statistic din SUA arată că în mod paradoxal epidemia obezității a început concomitent cu publicarea ghidurilor pentru diete low-fat. Consumul crescut de alimente procesate și neglijarea efectelor consumului excesiv de carbohidrați ar putea explica aceste statistici. Sursa imagine – Healthline

Ce sunt trigliceridele?

Trigliceridele sunt nutrienții care ne oferă energia de care avem nevoie pentru a face față activităților zilnice.

Toate grăsimile au o structură chimică similară – un lanț de atomi de carbon de care se leagă atomi de hidrogen. Ceea ce diferențiază tipurile de grăsimi între ele este lungimea și forma lanțului și numărul atomilor de hidrogen atașați. Ele sunt alcătuite dintr-o moleculă de glicerol și trei acizi grași care pot fi – saturați, mononesaturați sau polinesaturați. Gradul de saturare al unui acid este legat de numărul de duble legături chimice care se stabilesc între atomii de carbon ai acestuia.

Grăsimile conțin o combinație de acizi diferiți și din acest motiv nu se poate spune că sunt în totalitate saturate, mono- sau poli-nesaturate.

Trigliceridele sunt lipide pe care la obținem direct din alimentație. Atunci când consumăm mai multe calorii decât sunt necesare, corpul convertește surplusul în trigliceride, care reprezintă componenta principală a grăsimii corporale și o importantă sursă de energie.

Grăsimea de origine animală, lactatele, dulciurile, produsele de patiserie conțin cele mai mari cantități de acizi grași saturați, sunt responsabili de creșterea nivelului plasmatic de LDL-c. Acizii grași nesaturați (care se găsesc în uleiuri vegetale, avocado, semințe, etc), în schimb, deși cresc și ei nivelul LDL-c, cresc în același timp și numărul de receptori LDL, având ca efect global scăderea colesterolului.

Grăsimile saturate și riscul de boală cardiovasculară

  • Surse de grăsimi saturate – lactate, carne roșie, unt, ulei de cocos, ouă

Aceste lipide se numesc saturate datorită numărului de atomi de hidrogen care ocupă toate locurile disponibile din jurul atomului de carbon în moleculă. O dietă bogată în grăsimi saturate poate crește colesterolul total și să încline balanța spre colesterolul de tip LDL, care promovează aterogeneza (formarea de placi de aterom) la nivelul vaselor din inimă și din restul organismului. Spre deosebire de cele nesaturate, acestea sunt solide la temperatura camerei (grăsimi animale).

Sursă imagine: courses.washington.edu

AHA (American Heart Assosciation) recomandă ca 5-6 % din valoarea energetică din dietă să fie atribuită grăsimilor saturate. Cea mai mare problemă este că majoritatea surselor de grăsimi saturate în dieta modernă provin din alimente înalt procesate.

Până de curând, s-a crezut că grăsimile saturate se corelează cu riscul de boli cardiovasculare, cu toate că aceste afirmații nu au putut fi susținute cu rezultate concludente din studii. Întreaga premisă a fost construită pe baza unor studii observaționale care arătau că oamenii din țările care consumă multe grăsimi saturate au șanse mai mari de a muri din cauze cardiovasculare. Deși această ipoteză nu a fost demonstrată niciodată, majoritatea ghidurilor terapeutice se bazează pe ea.

Grăsimile saturate sunt nesănătoase? Ce spun noile studii?

Grăsimile saturate au fost considerate de-a lungul timpului ca fiind grăsimile nesănătoase, fiind asociate cu riscul de boală cardiovasculară. Cu toate acestea, noi studii arată că în realitate mecanismele sunt mult mai complexe, iar împărțirea grăsimilor în bune și rele nu oferă o imagine corectă. De asemenea, se pune accentul din ce în ce mai mult pe impactul negativ al consumului de carbohidrați, care se dovedește a avea un rol mult mai important în creșterea în greutate și în creșterea colesterolului rău.

O meta-analiză a 21 de studii, efectuate pe un total de aproape 350.000 de participanți și publicată în 2010, a demonstrat că nu există o legătură clară între consumul de grăsimi saturate și bolile de inimă. De asemenea, a fost arătat faptul că prin reducerea grăsimilor saturate din alimentație nu este influențat în niciun fel riscul de deces.

Acest studiu publicat în 2015 a arătat că nu există niciun efect din punct de vedere statistic în ceea ce privește reducerea acestor grăsimi și riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Pe de altă parte, s-a descoperit faptul că prin înlocuirea unei cantități de grăsimi saturate cu cele polinesaturate, riscul de evenimente cardiovasculare scade cu până la 27%.

Un alt studiu publicat în urmă cu doi ani, accentuează ideea lipsei unei corelații între riscul de BCV, diabet de tip 2 sau de mortalitate și consumul de grăsimi saturate. Datele includ 73 de studii realizate pe un număr de 90.000 – 339.000 de participanți.

Sursă imagine: newagegathering.com

Numeroase alte studii (3, 4, 5) conduc la aceeași concluzie – consumul de grăsimi saturate nu influențează riscul de infarct, accident vascular cerebral sau diabet de tip 2, însă înlocuirea acestora cu grăsimile polinesaturate poate avea un efect pozitiv asupra riscului apariției evenimentelor cardiovasculare.

Când vine vorba despre înlocuirea grăsimilor saturate cu carbohidrați, pot apărea rezultate cardio-metabolice devastatoare. După informațiile revelate în acest studiu, efectele unei astfel de substituții constau în creșterea numărului de particule mici și dense de LDL care favorizează depunerea de plăci ateromatoase în vasele sanguine și în creșterea incidenței diabetului și obezității.

Aceste studii arată că în medie, în populația generală, consumul de grăsimi saturate nu este corelat cu riscul de BCV. Cu toate acestea, există categorii de persoane cum sunt, de exemplu, persoanele care suferă de boli genetice, cum este hipercolesterolemia familială, pentru care se impune reducerea grăsimilor din dietă.

Mitul rolului grăsimilor saturate în creșterea riscului de boli cardiovasculare începe să fie invalidat de tot mai multe studii. Oamenii au mâncat grăsimi saturate de milioane de ani, însă epidemia  bolilor cardiovasculare a început acum 100 de ani. Oamenii de știință sugerează ca nu  este corect să se pună problemele de sănătate noi pe seama unor alimente consumate din toate timpurile.

Alimentele naturale de calitate care conțin grăsimi saturate au valoare nutrițională și un efect benefic asupra sănătății. Problemele contemporane țin de consumul crescut de produse procesate, bogate în carbohidrați, low-fat.

Cât de „rele” sunt grăsimile trans? 

Există multe subiecte asupra cărora oamenii de știință nu sunt de acord în medicină, însă problema grăsimilor trans este una destul de clară – grăsimile trans artificiale nu sunt sănătoase.

Grăsimile trans sunt un tip de grăsimi nesaturate. Spre deosebire de grăsimile saturate care nu au legături duble între atomii de carbon din structura chimică, cele saturate au cel puțin o dublă legătură, iar în funcție de poziția atomilor de hidrogen în jurul dublei legături aceasta poate fi cis sau trans.

În dieta omului din toate timpurile au existat grăsimi trans naturale prin consumul de carne (grăsimile trans reprezintă 3-9% din grăsimea cărnii de vită și miel) și prin produse lactate (2-5%) de la animale rumegătoare (capre, oi, vaci). Acestea se formează atunci când se digeră iarba consumată de animale sub influența bacteriilor din intestinul acestora. Mai multe studii au arătat că un consum moderat de produse care conțin aceste grăsimi trans naturale nu pune în pericol sănătatea.

Grăsimile trans artificiale, în schimb, sunt cele periculoase. Ele sunt create prin introducere de molecule de hidrogen în uleiurile vegetale, ceea ce transformă uleiurile din stare lichidă în stare solidă. În această formă, grăsimile rezistă mai mult și au o consistență similară grăsimilor saturate. Numeroase studii clinice atât observaționale cât și experimentale au arătat că grăsimile trans cresc riscul de boală cardiovasculară.

De exemplu, un studiu a demonstrat că înlocuirea carbohidraților din dietă cu grăsimi trans crește nivelul de LDL-c, dar nu crește în paralel colesterolul HDL, așa cum se întâmplă în cazul majorității tipurilor de grăsimi.

Un alt studiu publicat în European Journal of Clinical Nutrition a arătat că o dietă bogată în grăsimi trans crește semnificativ raportul colesterol total/HDL – colesterol și are un efect negativ și pe raportul ApoB/ApoA1, doi factori de risc pentru apariția problemelor cardiovasculare.

O meta-analiză ce a inclus 8 studii a arătat că dintre toate tipurile de acizi grași, cel mai puternic efect asupra creșterii raportului colesterol total/HDL-c (un puternic predictor al riscului de boală coronariană) este atribuit acizilor grași trans. De asemenea, multe studii observaționale confirmă aceste date.

Mai mult decât atât, s-a identificat și o relație între aportul de grăsimi trans și riscul de diabet zaharat. Un studiu amplu, publicat în NEJM, care a inclus  80.000 de femei, a arătat că o dietă cu un conținut crescut al acestui tip lipide determină un risc cu 46% mai mare de apariție a DZ.

Care sunt grăsimile sănătoase?

Grăsimile mononesaturate

  • Surse – avocado, nuci, alune, măsline, susan, canola, unt de arahide

Grăsimile nesaturate au început să își câștige renumele printr-un studiu din anii ‘60 care a arătat că oamenii care locuiau în Grecia și în zonele vecine nu mureau din cauza bolilor cardiovasculare, în ciuda dietei bogate în lipide. Cercetătorii au considerat că acest fapt se datorează grăsimilor mononesaturate – așa a apărut dieta mediteraneeană.

Grăsimile mononesaturate conțin în structura lor o mare proporție de acizi grași care au un singur atom de carbon nesaturat. Acestea sunt de obicei lichide la temperatura camerei (ex. uleiul de măsline).

Grăsimile polinesaturate

  • Surse – somon, soia, tofu, semințe floarea soarelui, uleiul de floarea soarelui

Grăsimile polinesaturate sunt grăsimi esențiale, ceea ce înseamnă că sunt necesare pentru funcționarea normală a organismului, dar nu pot fi produse în corp și trebuie luate din dietă. Consumul de grăsimi polinesaturate în locul celor saturate sau carbohidraților rafinați reduce nivelul LDL-c și îmbunătățește profilul colesterolului. De asemenea, scade trigliceridele. Acizii grași omega 3 pot preveni bolile cardiovasculare și accident vascular cerebral, iar studiile arată că acestea pot contribui chiar și la scăderea necesarului de corticoterapie la persoanele cu artrită reumatoidă. Acizii grași omega 6 au fost, de asemenea, asociați cu protejarea funcției cardiovasculare, iar un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition asociază acizii grași omega 6 cu scăderea riscului de diabet tip 2.

Cele mai cunoscute reprezentante din această categorie sunt grăsimile omega 6 și omega 3. Aceste substanțe au un efect pozitiv asupra nivelului de colesterol și reduc riscul de boli cardiovasculare. La fel ca în cazul grăsimilor mononesaturate, și acestea sunt lichide la temperatura camerei.

Sursa imagine: testshock.com

Informații provenind de la două studii (1, 2), publicate în Nutritional Neuroscience și Aging and Disease, arată faptul că acizii polinesaturați joacă un rol critic în menținerea integrității anumitor structuri specifice ale creierului care stau la baza inteligenței și memoriei. Aceste date vin în suplimentarea studiilor anterioare care susțin că acizii grași omega 3 și omega 6 conduc la dezvoltarea armonioasă a creierului.

Colesterolul bun, colesterolul rău și cum influențează apariția bolilor cardiovasculare?

În principiu, discutăm despre două tipuri importante atunci când vine vorba despre colesterol:

  • LDL (Low Density Lipoprotein) este unul dintre cele 5 tipuri majore de lipoproteine care transportă moleculele lipidice în fluidele extracelulare. Aceste particule sunt asociate cu predispoziția pentru boli cardiovasculare, pentru că transportă conținutul lipidic la nivelul peretelui vascular unde induc apariția procesului de ateroscleroză.
  • HDL (High Density Lipoprotein) este o lipoproteină care transportă lipidele la ficat pentru a fi îndepărtate, scăzând concentrația lor  de la nivelul peretelui vascular. De aceea, colesterolul transportat de HDL este considerat a fi colesterolul ”bun”. Creșterea concentrației de HDL-c se asociază cu scăderea riscului de boală cardiovasculară.

Studiile arată că LDL-C este impropriu considerat „colesterol rău”. Acesta se clasifică în două subtipuri: particule mici și dense (Small dense LDL), care pot penetra cu ușurință peretele arterial și particule de dimensiuni mari (Large LDL) care nu pot face acest lucru.

Particulele mici(Small dense LDL) reprezintă adevăratul pericol deoarece sunt susceptibile oxidării – fenomen ce joacă un rol important în aterogeneză. Persoanele cu un număr foarte mare de astfel de particule au un risc de trei ori mai mare de a suferi boli de inimă.

Trei studii (6, 7, 8) indică faptul că aportul de grăsimi saturate poate transforma particulele mici de LDL în particule mari. Acest lucru arată că deși aceste grăsimi cresc nivelul de LDL-c, ele pot transforma particulele într-un subtip benign, asociat cu un risc scăzut de BCV.

Pe lângă dimensiunea și concentrația particulelor, este important și numărul acestora din sânge.

Grăsimile saturate cresc nivelul de HDL-C din sânge și transformă particulele mici LDL în particule mari. Astfel, se demonstrează cum grăsimile saturate nu au un efect negativ asupra lipidelor din sânge, precum se credea până acum.

În urma studiului PURE s-a concluzionat că, de fapt, ceea ce poate oferi informații relevante asupra posibilelor afecțiuni cardiovasculare este raportul proteinelor ApoB/ApoA1, datorită faptului că specificitatea și sensibilitatea sunt mai mari decât în cazul raportului LDL/HDL. Pentru ca un individ să nu prezinte risc de afecțiune cardiovasculară, raportul ApoB/ApoA1 trebuie să fie subunitar.

În concluzie, în alimentație trebuie să existe un echilibru între toate tipurile de macronutrienți. Trebuie luat în considerare faptul că acești macronutrienți – grăsimile – au o valoare energetică mai mare și trebuie integrați în mod corespunzător în dietă. De asemenea, este foarte importantă eliminarea consumului de grăsimi trans artificiale, având în vedere efectele negative pe care le au asupra organismului. Aceste indicații sunt valabile pentru persoanele fără boli metabolice asociate. Cei care suferă de hipercolesterolemie familială, spre exemplu, trebuie să urmeze strict dieta recomandată de medic.

Este indicat să existe un echilibru și între tipurile de grăsimi – studiile arată că grăsimile nesaturate trebuie să se regăsească într-o proporție mai mare decât cele saturate în alimentație. De asemenea, trebuie să se țină cont de  consumul excesiv de carbohidrați care este foarte dăunător, având un impact negativ asupra nivelului trigliceridelor.

Citește și:

CE SPUN STUDIILE: despre efectele mariajului asupra stării de sănătate

CE SPUN STUDIILE: despre beneficiile cafelei asupra stării de sănătate

CE SPUN STUDIILE: despre efectul activității fizice asupra sănătății

Leave a Comment

Your email address will not be published.

Privacy Preference Center

Close your account?

Your account will be closed and all data will be permanently deleted and cannot be recovered. Are you sure?