O nouă clasă de antibiotice? Ticagrelor, un antiagregant plachetar, dovedește și acțiune bactericidă

  • Health literacy



Ticagrelor, un antiagregant plachetar, a dovedit acțiune bactericidă împotriva bacteriilor Gram-pozitive multirezistente la antibiotice, inclusiv asupra MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină), care reprezintă o problemă de sănătate publică. Datele care prezintă ticagrelor drept o posibilă nouă clasă de antibiotice împotriva germenilor multirezistenti au fost publicate în revista JAMA Cardiology.

Activitatea antibacteriană nu pare a fi legată de cea antiplachetară și nu a fost observată la alți agenți antiagreganți. Proprietățile bactericide par a fi mediate printr-un mecanism diferit, nou, care ar putea deschide calea către o nouă clasă de antibiotice de care avem nevoie urgent pe măsură ce tot mai multe bacterii devin rezistente la medicamentele actuale”, a declarat principalul autor al studiului, Dr. Patrizio Lancellotti, Spitalul Universitar din Liege, Belgia. Conform acestuia, ar fi posibilă apariția unei noi clase de antibiotice derivate de la ticagrelor prin înlăturarea activității sale antiplachetare, tocmai pentru că mecanismul bactericid pare a fi distinct de cel antiplachetar.

Acțiunea dublă, antiplachetară și antibacteriană, a ticagrelor i-ar putea conferi statut superior față de alți agenți antiplachetari P2Y12 la pacienții cu boli cardiovasculare (CV) și risc crescut de infecții bacteriene Gram-pozitive, de exemplu endocardită infecțioasă. Cercetătorii afirmă că medicamentul ar putea fi utilizat în învelișurile polimerice ale implanturilor cardiace, astfel încât să scadă riscul infecțios. Sunt necesare investigații ulterioare, inclusiv studii clinice randomizate care să compare activitatea antibacteriană a ticagrelor cu cea a altor agenți antiplachetari la pacienții cu afecțiuni CV.

abonare
Ticagrelor, acțiune bactericidă
Sursa foto: MedPage Today

Studiile au început după ce s-a observat că supraviețuirea în rândul pacienților cu sindrom coronarian acut (SCA) și infecții pulmonare este mai mare la cei tratați cu ticagrelor. Studiul PLATO care a înrolat pacienți cu SCA, a concluzionat că riscul de deces din cauza infecțiilor este mai mic la pacienții tratați cu ticagrelor față de clopidogrel. Studiul XANTHIPPE asupra efectelor posibile ale antiagregantelor asupra inflamației și răspunsului imun, a raportat ameliorarea funcției pulmonare la pacienții cu pneumonie tratați cu ticagrelor.

Cercetătorii au efectuat o serie de studii in vitro și au descoperit activitatea bactericidă a ticagrelor și a metabolitului sau, AR-C124910, împotriva tulpinilor de bacterii Gram-pozitive, inclusiv Staphylococcus aureus cu rezistenţă intermediară la glicopeptide (GISA), Staphylococcus epidermidis rezistent la meticilină (MRSE), Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) și Enterococcus faecalis rezistent la vancomicină (VRE).

„MRSA reprezintă o mare problemă deoarece sunt puține antibiotice eficiente împotriva sa. Ticagrelor a distrus MRSA în laborator chiar mai rapid decât vancomicina. A demonstrat activitate bună și impotriva Enterococcus, care poate provoca endocardită sau infecții ale dispozitivelor medicale și care este frecvent dificil de tratat”, a completat Dr. Patrizio Lancellotti.

Efectul bactericid al antibioticelor testate prin distrugerea tulpinilor inoculate pe placa Petri.
Efectul bactericid al antibioticului testat prin distrugerea tulpinilor bacteriene inoculate pe placa Petri. Sursa foto: ScienceAlert

Concentrația bactericidă minimă a fost de:

  • 20 μg/mL împotriva MSSA (Staphylococcus aureus sensibil la meticilină), MRSA, GISA și VRE;
  • 30 μg/mL împotriva MRSE;
  • 40 μg/mL împotriva Enterococcus faecalis și Staphylococcus agalactiae.

La concentrația bactericidă minimă, ticagrelor a fost superior vancomicinei, cu rată rapidă de distrugere a culturilor de MRSA. Activitatea bactericidă a fost similară daptomicinei, un antibiotic aprobat recent împotriva tulpinilor rezistente de S. aureus.

Concentrația bactericidă subminimă de ticagrelor (10 μg/mL) în combinație cu vancomicina (4 μg/mL) a distrus aproximativ 50% din inoculul inițial de MRSA, dovedind activitate sinergică a celor două medicamente. În plus, ticagrelor a potențat activitatea bactericidă a rifampicinei, ciprofloxacinei și vancomicinei.

Activitatea antibacteriană și anti-biofilm in vitro a ticagrelor, vancomicinei, daptomicinei asupra: MRSA, MRSE, VRE
Activitatea antibacteriană și anti-biofilm in vitro a ticagrelor, vancomicinei, daptomicinei asupra: MRSA, MRSE, VRE.

Ticagrelor a dovedit eficiență și împotriva biofilmului (matricea produsă de către bacterii pentru a oferi protecție împotriva antibioticelor). Ticagrelor a inhibat formarea biofilmului de către MRSA, MRSE, VRE într-o măsură dependentă de doză. Biofilmul a fost redus cu peste 85% după expunerea la 20 μg/mL de ticagrelor. La șoareci, dozele antiagregante obișnuite de ticagrelor au inhibat dezvoltarea biofilmului la nivelul implanturilor preinfectate cu S. aureus, precum și diseminarea bacteriană la țesuturile din jur.

„Staphylococcus are o foarte bună capacitate de a produce biofilm, acesta fiind unul dintre motivele pentru care este atât de dificil de tratat” – Dr. Patrizio Lancellotti.

Concentrația bactericidă nu este atinsă sistemic la pacienții care primesc doze obișnuite de ticagrelor pe post de antiagregant în boala cardiovasculară. Cu toate acestea, activitatea bactericidă poate fi atinsă la locul infecției prin acumulare locală.

„Doza necesară de ticagrelor pentru a-și exercita funcția antibacteriană este prea mare comparativ cu cea antiagregantă, având risc crescut de sângerare. Molecula de ticagrelor a fost modificată puțin pentru a avea efect bactericid în absența sângerării. Astfel, ticagrelor își pierde efectul antiplachetar însă îl menține pe cel antibacterian” – Dr. Patrizio Lancellotti.

Ticagrelor – antiagregant plachetar

Ticagrelor este un antagonist direct al receptorului P2Y12. Se leagă reversibil și necompetitiv de receptor, la nivelul unui situs diferit față de ADP (adenozin difosfat). Trombocitele activate eliberează ADP care se leagă de receptorii specifici de la nivelul trombocitelor. Astfel este activat complexul glicoproteic IIb/IIIa care declanșează aderarea și agregarea plachetară. Agregarea trombocitelor joacă rol important în creșterea plăcii de aterom, care poate conduce la oncluzii arteriale la nivel coronarian, cerebral sau periferic. Terapia antiagregantă cu ticagrelor scade recurența infarctului miocardic.

Mecanismul de acțiune antiagregant plachetar al ticagrelor
Mecanismul de acțiune antiagregant plachetar al ticagrelor. Sursa foto: Nature

Ticagrelor este aprobat pentru prevenția evenimentelor cardiovasculare la pacienții cu boală CV aterosclerotică și a dovedit profil superior de eficiență și siguranță comparativ cu alți inhibitori P2Y12. Terapia dublă antiagregantă, constând în aspirină asociată cu un inhibitor P2Y12 (ticagrelor, prasugrel sau clopidogrel), reprezintă standardul terapeutic pentru pacienții cu sindrom coronarian acut.

Citește și: