Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#COVID19: relaxarea măsurilor de distanțare, atunci când factorul de reproducere este 1. Care sunt scenariile desprinse din pandemia din 1918 și din experiența recentă a Chinei?

mm
28 Apr 2020
2996 Views

Germania este un model de control al pandemiei COVID-19 la nivel european și nu numai. Pe 28 februarie erau 48 de cazuri confirmate (locul 2 în Europa în ceea ce privește numărul de cazuri, după Italia). Răspunsul a fost rapid: măsuri de distanțare socială, s-au închis școlile. Până la mijlocul lunii februarie, capacitatea de testare era pusă la punct.

La sfârșitul lunii martie, Germania realiza peste 160.000 de teste pe săptămână, 2 milioane de oameni testați. Laboratoarele private au testat gratuit 1 milion de persoane până la 2 aprilie. Spre finalul lunii aprilie, Germania are capacitatea de a efectua până la 800.000 de teste pe săptămână, dar efectuează aproximativ 450.000.

abonare

În acest context, Germania a început să relaxeze ușor măsurile de distanțare. Însă pe 23 aprilie, Institutul Robert Koch avertiza că rata de reproducere a cazurilor a crescut la 0,9, de la 0,7 în săptămâna anterioară. Conform Cancelarului German Angela Merkel, un R0 de 1 ar însemna că sistemul sanitar va fi depășit. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că anumite regiuni din Germania au relaxat prea devreme măsurile. De asemenea, conform recomandărilor OMS, când măsurile sunt relaxate, cazurile nu trebuie să depășească un factor de reproducere susținut de 1 și, în mod ideal, ar trebui să rămână sub 1.

Din acest articol puteți afla:

  • Ce trebuie să învățăm din pandemia de gripă spaniolă din 1918
  • Cum a gestionat China primul val al epidemiei COVID-19
  • Posibilele scenarii de evoluție post-pandemică a SARS-CoV-2
  • De ce relaxarea măsurilor de izolare este un proces laborios
  • Care este atitudinea autorităților internaționale cu privire la aceste subiecte
  • Cum pot contribui tehnologiile în relaxarea măsurilor de distanțare

Ascultați al 9-lea episod al Podcast #VociCuAutoritate COVID-19, care abordează subiectul relaxării măsurilor:

Cred că ar trebui să nu ne mai strângem mâinile vreodată, sincer să fiu”, a spus Dr. Anthony Fauci, Directorul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase, unul dintre cei mai importanți experți în lupta împotriva COVID-19 din SUA.

Îndemnul nu este lipsit de temei. Măsurile de distanțare socială și igiena riguroasă sunt cele mai la îndemână arme în această luptă, în lipsa unor arme farmacologice, precum vaccinul sau tratamentul pentru COVID-19. Dar cât vor mai dura acestea? Când ar trebui să înceapă să fie relaxate și în ce fel? La începutul lunii aprilie, ECDC avertiza despre riscul de relaxare timpurie a măsurilor de distanțare.

Subiectul reducerii măsurilor de lockdown este controversat, însă ideea de fond este aceeași: dacă măsurile de distanțare vor fi relaxate, această relaxare trebuie să se producă progresiv, pe măsură ce măsurile stricte de distanțare sunt înlocuite cu măsuri agresive de testare și monitorizare a persoanelor și contacților. Recomandarea este unanimă din partea experților: abordarea prezentată mai sus rămâne valabilă cel puțin până la aprobarea unui vaccin împotriva COVID-19.

Măsuri adoptate de state europone de distanțare socială contra COVID-19

Măsurile adoptate de statele europene contra răspândirii SARS-CoV-2: o parte din statele ilustrate provin din analiza grupului COVID19 din cadrul ICL, iar în plus se pot vedea datele din România și Bulgaria. Ilustrare grafică: Dr. Maria Corbu

În plus, hotărârea pentru relaxarea măsurilor, deși aliniată cu deciziile celorlalte state membre din UE, ar trebui personalizată în funcție de situația particulară în care se află statul respectiv. Decizia prematură de relaxare a măsurilor, fără pregătirea unor măsuri de substituție, poate fi periculoasă. Pandemia actuală nu ar trebui analizată și înțeleasă prin prisma unor date calendaristice fixe, deoarece patogenii nu respectă aceleași măsuri de timp ca oamenii.

De aceea, este important să reținem că nu există încă suficiente date pentru predicții fixe privind comportamentul noului virus, mai ales că nu se cunoaște răspunsul la întrebarea privind imunitatea dobândită în urma infecției. Rolul predicțiilor și modelelor care apar este de a veni în ajutorul organelor de decizie, pentru evaluarea cât mai eficientă a situației actuale, cu datele existente la acest moment.

În același timp, presa internațională vorbește despre modelul Singapore, care cel mai probabil a relaxat prea devreme măsurile. Singapore, micul oraș-stat care la începutul pandemiei era un exemplu de control al cazurilor, a anunțat săptămâna trecută extinderea restricțiilor până la începutul lunii iunie, deoarece numărul de cazuri a depășit 9.000. La data de 15 martie, Singapore părea că a ținut cu succes sub control primul val al epidemiei și se pregătea de relaxarea măsurilor, dar din cauza incapacității de a testa anumite populații la risc, s-au înregistrat 200 de cazuri în acea zi.

Coreea de Sud, un alt model, a permis zilele trecute întoarcerea la muncă și a deschis parcurile și centrele comerciale. Mai multe articole din presa internațională descriu o avalanșă de locuitori luând cu asalt străzile. Rămâne de văzut dacă modelul pozitiv până acum al Coreei de Sud va rămâne un exemplu de urmat.

Gripa spaniolă din 1918: ce trebuie să învățăm

  • Orașele care au instituit măsurile de distanțare mai rapid au avut un control mai bun și o rată a mortalității mai scăzută;
  • Orașele care au ridicat prea devreme măsurile de distanțare au avut un al doilea val al pandemiei sever;
  • Din punct de vedere economic, pe termen mediu, orașele care nu au relaxat prematur măsurile s-au descurcat mai bine.

În Philadelphia, primul caz de gripă spaniolă a fost identificat la 17 septembrie 1918. A doua zi, în încercarea de a opri răspândirea virusului, oficialii orașului au lansat o campanie împotriva tusei și strănutului în public. Totuși, 10 zile mai târziu, în ciuda perspectivei unei epidemii, orașul a găzduit o paradă la care au participat 200.000 de oameni (ilustrată în imagine). Așa începea pandemia din 1918. Sursa: National Geographic

Numărul de cazuri de gripă a continuat să crească. Pe 3 octombrie, școlile, bisericile, teatrele și spațiile de adunare publică au fost închise. La doar două săptămâni după primul caz raportat, numărul total raportat era de 20.000 de cazuri.

La scurt timp după ce măsurile de distanțare au fost instituite în Philadelphia, un caz a apărut în St. Louis. Două zile mai târziu, orașul a interzis cele mai multe adunări publice și a carantinat victimele în casele lor. Numărul de cazuri a scăzut. La sfârșitul pandemiei, rata mortalității în St. Louis era mai mică decât jumătate din rata de mortalitate în Philadelphia. Decesele cauzate de virusul gripal au fost estimate la aproximativ 358 la 100.000 de locuitori în St Louis, comparativ cu 748 la 100.000 în Philadelphia în primele șase luni – cea mai mortală perioadă a pandemiei.

Gripa spaniolă 1918

În 2007, trei studii au analizat datele pandemiei din 1918. S-a ajuns la concluzia că ratele de deces erau cu aproximativ 50 la sută mai mici în orașele care au implementat măsuri preventive mai devreme, față de cele care le-au implementat târziu sau deloc.

Faptul că măsurile au fost relaxate prea devreme a condus la creșterea numărul de cazuri. Autoritățile orașulului St. Louis au fost încurajate de rata scăzută a deceselor și au făcut greșeala de a ridica restricțiile privind adunările publice la mai puțin de două luni de la începutul epidemiei. Au urmat curând o serie de cazuri noi. Dintre orașele care au menținut măsurile în vigoare, niciunul nu a cunoscut un al doilea val pandemic sever.

Modelul Chinei, locul 0 de apariție a SARS-CoV-2 – primul val al epidemiei

Un studiu publicat în The Lancet, care a analizat situația Chinei din punct de vedere a cazurilor din Hubei, demonstrează că prin măsurile de distanțare s-a reușit aplatizarea curbei în cazul primului val pandemic, iar China a reușit să nu mai aibă cazuri noi. Totuși, concluziile studiului atrag atenția asupra ridicării prea bruște a acestor măsuri fără un vaccin eficient pentru prevenție.

Sursa: The Lancet

Măsurile agresive de izolare impuse de guvernul chinez au dus la sfârșitul primului val de Covid-19, dar pericolul unui al doilea val este mare.

„În timp ce aceste măsuri de control par să fi redus numărul de infecții la niveluri foarte scăzute, fără imunizarea populației împotriva COVID-19, cazurile ar putea reapărea cu ușurință pe măsură ce întreprinderile, liniile de producție din fabrici și școlile își reiau treptat activitatea și cresc astfel dinamica socială, în special având în vedere riscul în creștere de cazuri importate din străinătate, deoarece COVID-19 continuă să se răspândească la nivel global”, a declarat pentru The Guardian, prof. Joseph T Wu de la Universitatea din Hong Kong, care a condus studiul publicat în The Lancet.

China a împins numărul de reproducere R0 (numărul de persoane, în medie, pe care o persoană cu COVID-19 le va infecta) de la două sau trei la sub unul, moment în care epidemia se reduce în mod efectiv.

„Deși politicile de control, cum ar fi distanțarea fizică și schimbarea comportamentului, sunt probabil menținute de ceva timp, un echilibru proactiv între reluarea activităților economice și menținerea numărului de reproducere sub unu este probabil să fie cea mai bună strategie până când vaccinurile eficiente devin disponibile pe scară largă,” a spus Wu.

Lucrarea publicată în Lancet se bazează pe modelarea epidemiei din China. Rata de deces în China continentală a fost mult mai mică, mai puțin de 1%, decât în ​​provincia Hubei unde a început epidemia, care a avut o rată a decesului de aproape 6%. De asemenea, a variat în funcție de prosperitatea economică a fiecărei provincii, care a fost legată de asistența medicală disponibilă.

Matematica din spatele distanțării sociale

În condiții normale, fără impunerea măsurilor de distanțare socială, carantinare sau auto-izolare, o persoană afectată de COVID-19 va infecta la rândul său alte 2,5 persoane. Cum perioada de incubație pentru noul coronavirus este de aproximativ 5 zile, în această perioadă persoanele infectate vor fi asimptomatice. Cu toate acestea, cei 2,5 vor putea transmite la rândul lor boala. Astfel, 30 de zile mai târziu un număr de 406 persoane vor avea COVID-19.

Infografic - importanța distanțării sociale

Reprezentare grafică realizată de editorul Raportuldegardă.ro – Ruxandra Schitea.

În cazul în care se aplică și se respectă măsurile de distanțare socială există două scenarii posibile:

  • Scăderea expunerii sociale cu 50% – în acest caz, o persoană cu COVID-19 va infecta 1,5 persoane. Aceste persoane vor transmite mai departe boala, urmând ca după 30 de zile să existe 15 pacienți afectați de noul coronavirus;
  • Scăderea expunerii sociale cu 75% – în acest caz, o persoană cu COVID-19 va infecta 0,625 persoane, iar după 30 de zile de la acest eveniment vor fi numai 2,5 indivizi testați pozitiv cu această afecțiune.

Cum s-au impus măsurile de lockdown în China

Începând cu a treia săptămână a lunii ianuarie 2020, au fost puse în aplicare intervenții masive de sănătate publică în China pentru a opri răspândirea COVID-19. Wuhan, epicentrul răspândirii virale, a fost închis începând cu 23 ianuarie, iar 16 dintre orașele vecine din provincia Hubei au fost incluse în spatele cordonului sanitar creat la scurt timp după aceea. Sărbătoarea națională a Festivalului de Primăvară și vacanța aferentă acestuia a fost prelungită cu 8 zile până la 7 februarie.

Pe măsură ce vacanța s-a încheiat, guvernele centrale și locale au coordonat și implementat măsuri stricte de distanțare socială și restricții de mobilitate în numeroase orașe chineze, inclusiv Beijing (la nord de Wuhan), Guangzhou și Shenzhen (sud), Shanghai și Hangzhou (est) și Chengdu (vest). Numai rezidenților li s-a permis să intre în comunitățile rezidențiale, purtarea de mască a fost obligatorie și serviciile neesențiale ale comunității au fost închise.

Deși contramăsurile agresive par să fi redus numărul de cazuri raportate, absența imunizării populației împotriva COVID-19 sugerează că numărul ar putea crește din nou cu ușurință atunci când aceste intervenții sunt relaxate, pe măsură ce activitățile, fabricile și școlile își reîncep activitatea.

Grafic cazuri COVID Hubei

Cazurile COVID-19 din Hubei au scăzut până la data de 2 aprilie 2020. Sursă: Npr.org

Cum au început să fie ridicate aceste măsuri și cât de eficientă a fost ridicarea

La începutul lunii aprilie deja nu mai erau înregistrate noi cazuri COVID-19 în Hubei, epicentrul epidemiei. După ultima săptămână din martie fără noi cazuri, ridicarea măsurilor s-a produs foarte încet și este încă în dezvoltare, deși autoritățile au ridicat oficial lockdown-ul. Școlile au rămas încă închise în provinciile care au avut un număr mai mare de cazuri, la fel ca fabricile non-esențiale. Cât despre centrele culturale, cinematografele, barurile, cafenelele sau alte atracții turistice, mai multe agenții de presă internațională raportează că, deși inițial au fost deschise, autoritățile le-au închis din nou în anumite regiuni.

Pe 30 martie, după 4 zile cu 0 cazuri, 48 au fost din nou înregistrate, toate provenite de la oameni care au călătorit. Astfel, guvernul a reiterat importanța amânării călătoriilor cât mai mult.

După mai mult de 60 de zile de lockdown, pe 28 martie, rezidenților din Wuhan li s-a permis să iasă din casă, atât timp cât nu părăseau orașul. Dar, cinci zile mai târziu, pe 2 aprilie, Partidul Comunist a transmis că, de fapt, nu ar trebui să plece de acasă fără motiv. Restricțiile privind călătoria în și din Wuhan urmau a fi ridicate pe 8 aprilie.

În plus, călătorii care vin din afara Chinei sunt carantinați în continuare pentru 14 zile, iar testările în populație sunt în continuare efectuate.

Pentru a se asigura că nu apare un alt focar major, China încearcă să vadă cât de mult poate ușura distanțarea socială extremă, păstrând în permanență laboratoarele de testare active și la fel și centrele de carantină.

„Vom vedea într-o lună sau două dacă este posibil să revenim la dinamica socială relativ normală și să ne bazăm doar pe testare, urmărire, izolare și carantină”, a declarat Ben Cowling, epidemiolog în cadrul Universității din Hong Kong.

COVID-19 va deveni o boală sezonieră – modelul predictiv bazat pe experiența OC43 și HKU1

Conform unui studiu publicat în Science Magazine, măsurile de distanțare socială și izolare vor trebui prelungite cel puțin până în 2022, chiar dacă vor exista intermitențe în agresivitatea măsurilor, în funcție de situație. Supravegherea cazurilor și a populației în general este esențială.

Mai mult, studierea imunizării, pe care persoanele care au fost infectate cu SARS-CoV-2 au obținut-o, este de asemenea esențială (realizarea de studii serologice longitudinale). Trebuie să se cunoască durata acestei imunizări, un factor important în determinarea a cât de rapid vor apărea epidemii COVID-19 în viitor. Chiar și în eventualitatea în care se reușește eliminarea aparentă a virusului din populație, supravegherea trebuie menținută până în 2024, cel puțin. Altfel, o nouă epidemie ar putea izbucni.

Autorii studiului au folosit estimări ale sezonalității, imunității și imunității încrucișate pentru betacoronavirusurile OC43 și HKU1, bazate pe datele din SUA și au creat un model de transmisie SARS-CoV-2. În estimările lor, vor apărea focare recurente mai ales iarna, dar SARS-CoV-2 poate prolifera în orice moment al anului.

SARS-CoV-2 aparține genului betacoronavirus, care include coronavirusul SARS-CoV-1, coronavirusul MERS și alte două coronavirusuri umane, HCoV-OC43 și HCoV-HKU1.

Dinamica de transmisie pandemică și post-pandemică a SARS-CoV-2 va depinde de mai mulți factori, inclusiv gradul de variație sezonieră a transmisiei, durata imunității și gradul de imunitate încrucișată între SARS-CoV-2 și alte coronavirusuri, precum și intensitatea și gradul de adoptare a măsurilor de control.

În toate scenariile modelate, SARS-CoV-2 a fost capabil să producă un focar substanțial indiferent de timpul de reapariție a infecției. Sezonul de iarnă / primăvară a favorizat focarele cu vârfuri epidemiologice mai mici, în timp ce sezonul de toamnă / iarnă a condus la focare mai acute.

Dacă imunitatea obținută în urma infectării cu SARS-CoV-2 nu este permanentă, probabil că infecția va circula cu regularitate

Scenariile A și B ilustrate mai jos: La fel ca gripa pandemică, scenariile sugerează că SARS-CoV-2 va intra în circulație pe termen lung, alături de celelalte betacoronavirusuri umane, urmând izbucniri anuale, bienale sau sporadice în următorii cinci ani. Imunitatea pe termen scurt (40 de săptămâni, similară cu HCoV-OC43 și HCoV-HKU1) favorizează instituirea focarelor SARS-CoV-2 anuale, în timp ce imunitatea pe termen mai lung (doi ani) favorizează focarele bienale.

Scenarii reapariție cazuri Covid19

Graficele prezintă prevalența SARS-CoV-2 (negru, cazuri la 1.000 de persoane), HCoV-OC43 (albastru, % înmulțit cu % ILI – influenza-like illness) și HCoV-HKU1 (roșu, % înmulțit cu % ILI) pentru reprezentarea de posibile scenarii pandemice și post-pandemice. A – imunizarea oferită de SARS-CoV-2 durează 40 de săptămâni (aproximativ 9 luni) ar putea conduce la focare anuale; B – imunizare de termen lung, 104 săptămâni, focare bienale; C – variație mare de transmisie de la un sezon la altul: focare mai agresive iarna; D – imunitate de termen lung oferită de SARS-CoV-2, eliminarea virusului după 2021; E – posibilitatea reapariției unui focar în 2024, după o aparentă eliminare a virusului. Sursa: Science Magazine

Graficul C: Variația sezonieră ridicată a transmisiei duce la o incidență maximă mai mică în timpul valului inițial pandemic, dar focare mai mari recurente, iarna, comparativ cu scenariul B. Ca în cazul gripei, variația sezonieră în transmisia SARS-CoV-2 ar putea diferi în funcție de locația geografică.

D: Dacă imunitatea la SARS-CoV-2 este permanentă, virusul ar putea dispărea pentru următorii 5 ani sau mai mult. În modelul virtual simulat în studiu, imunitatea pe termen lung a dus în mod constant la eliminarea eficientă a SARS-CoV-2 și la o incidență generală mai mică a infecției. Dacă SARS-CoV-2 induce imunitate încrucișată împotriva HCoV-OC43 și HCoV-HKU1, incidența tuturor betacoronavirusurilor ar putea scădea, ducând la dispariția acestora.

E: Nivelurile scăzute de imunitate încrucișată dată de celelalte betacoronavirusuri împotriva SARS-CoV-2 ar putea face ca SARS-CoV-2 să pară că dispare, dar să reapară după câțiva ani. Chiar dacă imunitatea SARS-CoV-2 ar dura doar doi ani, imunitatea încrucișată ușoară (30%) de la HCoV-OC43 și HCoV-HKU1 ar putea elimina în mod eficient transmiterea SARS-CoV-2 timp de trei ani, însă virusul ar reapărea în 2024, dacă nu este eradicat prin alte metode până atunci.

Dacă imunitatea la SARS-CoV-2 se comportă similar cu cea a coronavirusurilor asociate, este posibil să apară focare recurente iarna în anii următori. Incidența totală a SARS-CoV-2 până în 2025 va depinde în mod crucial de această durată a imunizării și, într-o măsură mai mică, de imunitatea încrucișată care există între HCoVs OC43 / HKU1 și SARS-CoV-2.

Intensitatea valului inițial de pandemie va depinde de numărul de reproducere de bază în momentul stabilirii epidemiei: dacă stabilirea are loc toamna, când numărul de reproducere este în creștere, ceea ce s-ar putea întâmpla în țările care mențin controlul epidemiei prin urmărirea contacților și carantină până în această vară, sau dacă SARS-CoV-2 nu este supus aceleiași scăderi în vară din punct de vedere a transmisibilității ca HCoV-OC43 și HCoV-HKU1, atunci o prevalență maximă ridicată a infecției este probabilă.

Măsurile de distanțare socială aplicate o singură dată pot împinge vârful epidemiei SARS-CoV-2 până în toamnă, supraîncărcând secțiile ATI dacă există o transmisibilitate crescută pe timp de iarnă.

Distanțarea socială intermitentă ar putea menține capacitatea ATI în pragurile actuale, dar va fi necesară o supraveghere generalizată pentru a relaxa corect măsurile de distanțare și pentru a evita depășirea capacității sistemului sanitar.

Medicamentele, vaccinurile sau alte intervenții, cum ar fi urmărirea agresivă a contacților și carantina – nepracticabile acum în multe locuri, dar mai practice, odată ce numărul de cazuri a fost redus și testarea mărită – ar putea atenua necesitatea unei distanțări sociale stricte continue pentru a menține controlul epidemiei.

În absența unor astfel de intervenții, ar putea fi necesară menținerea supravegherii și distanțării intermitente sau continue până în 2022, ceea ce ar prezenta o povară socială și economică uriașă.

Reducerea epidemiei SARS-CoV-2, asigurarea unei îngrijiri adecvate pentru bolnavii aflați în stare critică, creșterea capacității ATI și dezvoltarea intervențiilor suplimentare sunt priorități urgente. Între timp, testarea serologică este necesară pentru a înțelege amploarea și durata imunității la SARS-CoV-2, ceea ce va ajuta la determinarea dinamicii post-pandemice a virusului.

Va fi necesară o supraveghere susținută, pe scară largă, atât pe termen scurt, pentru implementarea eficientă a măsurilor de distanțare socială intermitentă, cât și pe termen lung, pentru a evalua posibilitatea reapariției infecției cu SARS-CoV-2, care ar putea apărea chiar și în 2025, după o aparentă eliminare.

Vital Transformation – doar 1% creștere în numărul de teste COVID-19, scădere cu 0,56% a numărului de decese

Pentru a completa trio-ul dovezilor care demonstrează că măsurile de distanțare nu pot fi ridicate brusc, complet și fără un plan bine pus la punct de înlocuire cu alte măsuri, un studiu realizat de compania de consultanță în politici de sănătate, Vital Transformation, arată că testarea în masă a populație pentru COVID-19 este cea mai eficientă măsură care ar permite relaxarea parțială a măsurilor stricte de distanțare actuale. Eficiența testării nu este vizibilă doar în scăderea numărului de decese, ci și în economii importante pentru guverne.

Și în acest studiu, Germania este un model pentru statele din Europa. Germaniei i se alătură Islanda și Insulele Feroe. Programele riguroase de testare abordate de acestea au dus la controlul deceselor cauzate de COVID-19 și salvarea unor costuri uriașe pentru sistemele lor de sănătate.

Țările care au implementat rapid testarea pe scară largă au controlat mai bine răspândirea virusului

Pe 28 februarie erau 48 de cazuri confirmate, iar Germania era pe locul 2 în Europa în ceea ce privește numărul de cazuri, după Italia. În SUA, în aceeași perioadă erau 60 de cazuri.

Răspunsul a fost rapid în Germania: măsuri de distanțare socială, s-au închis școlile, toate persoanele care au intrat în contact cu persoane infectate au intrat în izolare 14 zile. Până la mijlocul lunii februarie capacitatea de testare era pusă la punct. Germania a fost una dintre primele țări care a dezvoltat un sistem de testare pentru COVID-19.

La sfârșitul lunii martie, Germania realiza peste 160.000 de teste pe săptămână, 2 milioane de oameni testați. Rata mortalității s-a menținut printre cele mai scăzute la nivel mondial. Germania a realizat mai multe teste decât în orice parte a Europei. Laboratoarele private au testat gratuit 1 milion de persoane până la 2 aprilie.

Model iceberg testare COVID-19

Dr. Bianca Cucoș, editor Raportuldegardă.ro a discutat cu Dr. Olfert Landt, specialistul care a trimis primul test PCR către Organizația Mondială a Sănătății, la începutul pandemiei, după ce genomul viral a fost publicat. Un punct important subliniat de acesta a fost testarea pe zone a populației, iar dacă o anumită populație nu este purtătoare a virusului și este bine izolată, își poate relua activitatea.

„Dacă nu ținem sub control răspândirea virusului, testarea nu ajută. Dacă identifici o persoană pozitivă, aceasta deja luat contact cu altcineva. Acesta este punctul meu de vedere. Dar eu nu sunt politician. Trebuie oprite activitățile și identificarea segmentului de populație care răspândește virusul și izolarea acestuia. Dacă sunt zone unde virusul nu este prezent, această populație își poate relua activitățile. Dacă toți oamenii se întorc la activitățile obișnuite la lucru, virusul se răspândește fără control. Diagnosticul nu este un leac, nu ține loc de prevenție”

Urmăriți interviul integral cu Dr. Landt:

Ce spun autoritățile europene

Comisia Europeană recomandă, prin intermediul foii de parcurs europene, ca fiecare stat să își evalueze atent situația și să pună deja la punct un calendar de organizare în privirea relaxării treptate a măsurilor de distanțare.

Pentru a relaxa măsurile de distanțare socială este nevoie să fie cunoscut cu exactitate procentul de populație deja imunizată. Cu alte cuvinte, este nevoie de studii de cercetare bazate pe teste serologice pentru a determina persoanele care au fost doar purtătoare, fără simptome, persoanele care s-au vindecat și au rămas vindecate, precum și contacții lor, dar și durata imunizării create de boala propriu-zisă.

Decizia că a sosit momentul oportun pentru a relaxa măsurile de izolare ar trebui să se bazeze pe criteriile următoare:

  • criterii epidemiologice care să evidențieze diminuarea semnificativă și susținută a răspândirii bolii pe o perioadă îndelungată;
  • existența unor capacități suficiente în cadrul sistemului de sănătate, ținând seama, de exemplu, de rata de ocupare a secțiilor de terapie intensivă și de disponibilitatea cadrelor sanitare și a materialului medical;
  • o capacitate adecvată de monitorizare, inclusiv capacitatea de testare la scară largă pentru a detecta și a izola rapid persoanele infectate, precum și capacitatea de localizare și de urmărire.

„Prioritatea noastră numărul I o constituie salvarea de vieți omenești și protejarea europenilor împotriva coronavirusului. În același timp, a sosit momentul să ne îndreptăm privirea către viitor și să ne concentrăm asupra protejării mijloacelor de subzistență. Deși situația diferă încă foarte mult de la un stat membru la altul, toți europenii se întreabă, pe bună dreptate, când și în ce ordine vor putea fi ridicate măsurile de izolare”, președinta CE, Ursula von der Leyen

În timp ce măsurile de izolare sunt ridicate treptat, este necesar să se planifice strategic redresarea, să se revitalizeze economia și să se revină la o creștere durabilă. Comisia va elabora un plan de redresare bazat pe o propunere revizuită privind următorul buget pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual) și pe programul de lucru actualizat al Comisiei pentru 2020.

Foaia de parcurs europeană se bazează pe recomandările făcute de Centrul European de Prevenție și Control al Bolilor, publicate în cadrul celui de al 8-lea update cu privire la riscul privind COVID-19.

Organizația Mondială a sănătății a elaborat un document care stabilește 6 condiții esențiale pe care statele trebuie să le respecte dacă doresc să ridice măsurile de distanțare. OMS recomandă ca orice încercare de a ridica restricțiile să îndeplinească șase condiții:

  1. transmiterea COVID-19 trebuie să fie sub control;
  2. sistemele de sănătate trebuie să aibă capacitatea de a detecta, testa, urmări și izola cazuri;
  3. riscurile de focar în contexte cu un grad ridicat de vulnerabilitate trebuie să fie reduse la minimum;
  4. școlile și locurile de muncă trebuie să aibă măsuri preventive în vigoare;
  5. riscul de apariție a cazurilor de import este gestionat corespunzător;
  6. comunitățile trebuie să fie dispuse să facă schimbări majore, să respecte regulile și să aplice în mod activ măsuri precum urmărirea contacților și distanțarea socială.

OMS avertizează că, deși cele mai multe persoane vor dobândi anticorpi în urma infecției COVID-19, nu se cunoaște gradul sau durata de protecție.

Deoarece restricțiile sunt reduse, este important ca guvernele să aibă în vedere că poate fi necesară reintroducerea măsurilor de distanțare fizică pentru a gestiona focarele. Această abordare fluidă este cunoscută sub numele de bidirecționalitate.

Un program riguros de supraveghere pentru identificarea, testarea și izolarea tuturor cazurilor și urmărirea și punerea în carantină a contacților acestora este esențial pentru a se asigura că focarele localizate nu scapă de sub control. Când măsurile sunt diminuate, cazurile nu trebuie să depășească un factor de reproducere susținut de 1 și, în mod ideal, ar trebui să rămână sub 1. Aceasta înseamnă că o persoană cu COVID-19 confirmată nu transmite boala la mai mult de o altă persoană pentru a păstra curba numărului de cazuri plată.

O tendință care arată creșteri ale numărului de cazuri noi va necesita o reintroducere rapidă a măsurilor de distanțare fizică pentru a opri evoluția focarului. Drept urmare, reducerea restricțiilor este predispusă la schimbări pe termen scurt.

Limitarea restricțiilor în anumite țări va trebui, de asemenea, să fie eșalonată pe o perioadă de timp. Din cauza naturii COVID-19, este greu de înțeles impactul oricărei diminuări a restricțiilor înainte ca 10-14 zile să fi trecut. Drept urmare, reducerea restricțiilor va fi treptată și se va reveni la o nouă normalitate (și nu la cea veche), care implică igiena mâinilor și a strănutului impusă de situație, precum și rutina de distanțare.

În plus, personalului din domeniul sănătății trebuie să i se ofere posibilitatea de odihnă și recuperare. COVID-19 a avut un efect negativ asupra furnizării serviciilor de sănătate uzuale, iar sistemele de sănătate vor trebui să rezolve rapid aceste carențe. Este posibil ca mulți copii să fi ratat vaccinările de rutină, care vor trebui rectificate rapid pentru a evita orice focare de boli care pot fi prevenite prin vaccin.

Contact tracing, esențial după relaxarea măsurilor de izolare. Aplicațiile mobile și tehnologiile de urmărire epidemiologică –  ajutor pentru o monitorizare eficientă

De ce este urmărirea cetățenilor și a contacților esențială? Momentan, datorită măsurilor stricte de izolare, oamenii nu iau contact unii cu ceilalți (cel puțin teoretic), însă odată cu relaxarea acestora, va fi nevoie de măsuri eficiente de urmărire a contacților epidemiologici. Investigatorii umani vor fi depășiți de situație în momentul când populația va fi din nou în mișcare.

Rețeaua de eHealth europeană a elaborat un ghid cu privire la utilizarea aplicațiilor de monitorizare și avertizare pentru COVID-19, în folosul statelor membre:

Această tehnologie digitală, dacă este utilizată corect, ar putea contribui substanțial la oprirea răspândirii COVID-19. Cu toate acestea, cu abordarea inadecvată, ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra vieții private și drepturilor și libertăților individuale. Prin urmare, această abordare comună a aplicațiilor de tracking urmărește asigurarea interoperabilității în urmărirea cetățenilor europeni. Abordarea trebuie aplicată în mod corect de către statele membre, cu sprijinul deplin al UE.

Dezvoltatorii de software contribuie prin elaborarea de instrumente tehnice pentru a ajuta la combaterea virusului și salvarea vieților. Google și Apple anunță un parteneriat pentru a permite utilizarea tehnologiei Bluetooth în sprijinul guvernelor, cu scopul de a reduce răspândirea virusului, asigurând confidențialitatea utilizatorului și securitatea.

Apple și Google vor lansa o soluție de urmărire care include interfețe de programare a aplicațiilor (API-uri) și tehnologie la nivel de sistem de operare pentru a ajuta la urmărirea contacților epidemiologici. Având în vedere nevoia urgentă, planul este de a implementa această soluție în doi pași, menținând în același timp siguranța virtuală a utilizatorilor.

Pe 15 aprilie a fost lansată aplicația Corona Science, prin care cetățenii pot contribui activ la combaterea pandemiei – prin colectarea și contribuția anonimă cu date. Aplicația a fost dezvoltată în comun de Universitatea de Științe Aplicate Berna, BFH și MIDATA Cooperative, aplicația este susținută de cantoanele Berna și Neuchâtel, eHealth Suisse, opendata.ch și alții.

Spre deosebire de aplicațiile de urmărire a contacților, Corona Science își propune să permită cetățenilor să colecteze rapid date despre COVID-19, precum și despre calitatea vieții lor în izolare. Oricine poate contribui activ cu această aplicație, donându-și datele în mod anonim. Datele introduse de cetățeni nu sunt analizate de echipa Corona Science în sine, ci sunt puse la dispoziția tuturor părților interesate într-o formă anonimizată și agregată – în conformitate cu principiul „open data”.

Cum relaxează statele europene măsurile ?

Conform unui articol al Cursdeguvernare.ro, 10 state UE au anunțat măsuri de relaxare:

Austria. Micile magazine s-au redeschis pe 14 aprilie, restul magazinelor se redeschid la 1 mai. Restaurantele, barurile și hotelurile se redeschid pe 15 mai, dacă nu se înregistrează creșterea numărului de îmbolnăviri. Relaxările apar după 29 de zile de la impunerea restricțiilor. Purtarea măștilor este obligatorie în magazine și în transportul public. A fost respinsă ideea monitorizării deplasărilor cu ajutorul aplicațiilor mobile.

Belgia. A constituit pe data de 6 aprilie un grup de experți care să pregătească măsurile de ieșire din izolare. Prima decizie: redeschiderea parcurilor, a grădinilor și a magazinelor pentru bricolaj, dar numai cu respectarea regulilor de distanțare socială.

CehiaRelaxarea măsurilor apare după 24 de zile de la impunerea restricțiilor. Magazinele de cartier s-au redeschis pe 9 aprilie. Piețele și magazinele de scule, unelte, piese se redeschid pe 20. Marile centre comerciale se redeschid pe 27 aprilie. Hotelurile, restaurantele, barurile se redeschid pe 8 iunie. Practicarea sportului în grupuri mici permisă după 20 aprilie. Restricțiile de circulație au fost eliminate pentru angajații din sectoarele ”esențiale”. A fost instituit un sistem ”inteligent” de control al deplasărilor, pe baza aplicațiilor de telefon și a utilizării cardului bancar.

Danemarca. Grădinițele și școlile s-au redeschis pe 15 aprilie. Micile afaceri se redeschid pe 20. Relaxările apar după 28 de zile de la impunerea restricțiilor.

Franța. Grădinițele și școlile se redeschid, progresiv, după data de 11 mai. Planul detaliat de ieșire din izolare va fi anunțat de guvern în ultima zi din aprilie. Începând cu data de 11 mai, guvernul va pune gratuit la dispoziția tuturor cetățenilor măști de protecție.

GermaniaRelaxările apar după 29 de zile de la impunerea restricțiilor. Magazinele mai mici de 800 mp se redeschid la 20 aprilie, cu respectarea strictă a regulilor de igienă, dar guvernele regionale pot prelungi restricțiile în plan local. Școlile se redeschid, treptat, după data de 4 mai. Purtarea măștii nu este obligatorie, ci recomandată. Ministerul sănătății a anunțat că o aplicație care ”ajută la conformarea cu regulile distanțării sociale” va fi disponibilă, pentru descărcare gratuită, după 15 mai.

Italia. Librăriile, magazinele pentru nou-născuți și micile magazine s-au redeschis pe 14 aprilie. Regulile de ieșire din izolare sunt modificate/stabilite de autoritățile locale. Relaxările apar după 35 de zile de la impunerea restricțiilor.

Luxembourg. Maganizele de bricolaj se redeschid, treptat, după 20 aprilie. Purtarea măștii este obligatorie acolo unde nu se poate respecta regula distanței minime de 2 metri între persoane.

Citește și: