Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#ERSCongress. Expunerea la spațiile verzi, în perioada copilăriei, scade riscul dezvoltării wheezing-ului cu 71%

mm
20 Sep 2018
4498 Views

Dezvoltarea problemelor respiratorii la vârsta adultă se află în directă legătură cu expunerea la diverși poluanți atmosferici în perioada copilăriei. Copiii care au acces la spațiile verzi din apropierea locuințelor prezintă un risc cu 71% mai scăzut de a fi afectați de wheezing atunci când vor deveni adulți.

RHINESSA este un studiu internațional, desfășurat în 7 țări europene, care are ca obiectiv investigarea sănătății plămânilor în rândul copiilor și adulților. Unul dintre punctele asupra căruia s-a concentrat studiul este asocierea dintre expunerea la poluarea din aer în perioada copilăriei și apariția problemelor respiratorii la vârsta adultă.

abonare

Rezultatele au fost expuse și dezbătute cu ocazia Congresului Internațional al Societății Europene de Boli Respiratorii 2018.

„Este un studiu fascinant care subliniază importanța asigurării copiilor spații verzi, de vegetație în zonele rezidențiale, pentru sănătatea lor pe atât pe termen scurt cât și pe termen lung” – afirmă Professor Mina Gaga, Președinte al European Respiratory Society și Director Medical în cadrul Respiratory Department of Athens Chest Hospital, Greece

Principalele rezultate:

  • Risc scăzut cu 71% de a dezvolta wheezing în cazul copiilor sub 10 ani, expuși la spații verzi;
  • Risc scăzut cu 39% de a dezvolta wheezing în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani, expuși la spații verzi;
  • Risc crescut cu 6-22% de a dezvolta astm cu debut tardiv în cazul copiilor expuși la PM2.5 și NO2;
  • Risc crescut cu 23% de a dezvolta probleme respiratorii în cazul copiilor expuși la PM10.

Datele analizate în studiu au provenit de la 5415 participanți cu vârste cuprinse între 18 și 52 de ani. Pe lângă acestea, oamenii de știință au utilizat și date referitoare la impactul poluării aerului asupra indivizilor, provenite de la 4414 participanți. La studiu s-au alăturat și alte centre pentru a aprofunda analizele.

În principal au fost urmăriți participanții care sufereau de mai mult de trei probleme respiratorii, wheezing sever (asociat cu dispnee în afara unui episod de infecție respiratorie) și astm (cu debut tardiv după vârsta de 10 ani).

Cele mai întâlnite simptome respiratorii au fost:

  • Wheezing;
  • Dispnee asociată wheezing-ului;
  • Respirație șuierătoare în afara unui episod de infecție respiratorie;
  • Trezirea din somn pe motivul unui atac de dispnee, de tuse sau de astm.

Un total de 608 pacienți (12%) au avut mai mult de trei simptome respiratorii, 384 (7.7%) au avut wheezing sever, iar 444 (9.4%) au avut astm cu debut tardiv.

„Acestea sunt rezultatele preliminare, dar am descoperit că expunerea la spațiile verzi din timpul copilăriei este asociată cu un grad redus de simptome respiratorii în perioada adultă, în timp ce expunerea la elemente poluante în copilărie se asociază cu mai multe simptome respiratorii în perioada adultă precum și cu astm cu debut tardiv” – Dr Ingrid Nordeide Kuiper, Department of Occupational Medicine în cadrul Haukeland University Hospital, Norvegia

Elementele poluante din aer care au fost luate în considerare: dioxidul de azot (NO2) și cele două dimensiuni ale particulelor materiale din aer (PM2.5 și PM10). Oamenii de știință au calculat expunerea anuală medie la acești trei factori precum și expunerea anuală medie la spațiile verzi situate la cel mult 100 m distanță față de locuințele participanților.

Spațiile verzi sunt analizate în funcție de Normalised Difference Vegetation Index (NDVI), element care folosește imagini satelit pentru a cuantifica cantitatea de vegetație dintr-o zonă.

„Este nevoie să analizăm aceste descoperiri în continuare, înainte de a trage concluzii. Cu toate acestea, este posibil ca descoperirile noastre să ne dezvolte substanțial nivelul de cunoștințe în ceea ce privește efectele pe termen lung ale poluării aerului și ale spațiilor verzi, permițând medicilor, oamenilor de știință și specialiștilor să vadă importanța expunerii la poluare și accesului la zone de vegetație și astfel să ajute la îmbunătățirea sănătății publice” – a concluzionat Dr Kuiper.

Citește și: