Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#ESCCongress. INTERVIU. Prof. Dr. G. Andrei Dan, despre ghidul ESC pentru managementul fibrilației atriale: „Acest ghid vine într-o evoluție istorică a medicinei bazate pe dovezi, care se transformă în medicină personalizată”

mm
06 Oct 2020
142 Views

Anul acesta, Congresul Societății Europene de Cardiologie s-a desfășurat online, pentru prima dată în istoria sa de 70 de ani, adaptându-se situației impuse de pandemia COVID-19. Peste 100.000 de participanți din 211 țări au urmărit evenimentul.

Printre cele mai importante subiecte prezentate în 2020, s-a numărat și noul ghid pentru managementul pacienților cu fibrilație atrială. Unul dintre autorii acestuia este domnul Profesor Gheorghe Andrei Dan, Șeful Secției de Cardiologie și al Clinicii de Medicină Internă de la Spitalul Colentina, fost Președinte al Societății Internaționale de Farmacoterapie Cardiovasculară (ISCP). Prof. Dan a vorbit despre acest ghid cu Dr. Bianca Cucoș, editor Raportuldegardă.ro, într-un interviu acordat platformei noastre:

abonare
  • Dincolo de clasificarea predominant fenotipică de până acum, noul ghid propune o caracterizare structurată a bolii care include statusului clinic dar și substratul bolii. Cum s-a schimbat înțelegerea asupra FiA și care este noul algoritm propus?

„Acest ghid s-a dorit să fie extrem de pragmatic, să permită o abordare tematică sistematic. Să facă medicul să înțeleagă un mecanism de gândire analitică prin care fibrilația nu trebuie percepută ca un simplu fenotip electric reprezentat de electrocardiograma. Este un fenomen electric rezultat al unei lumi extrem de complexe […] Acest ghid vine într-o evoluție istorică a medicinei bazate pe dovezi, care-și trăiește apusul aplicativ, rămânând însă esența ei conceptuala și se transformă în medicină personalizată. Acest ghid este unul care se dorește un ghid de medicină personalizată, iar în scurt timp sperăm să ajungem la următorul pas – un ghid al fibrilației atriale in medicina de precizie”.

„Algoritmul CC to ABC înseamnă: CC – confirmă fibrilația atrială și caracterizează FiA si apoi procedează… simplu ca ABC). Suntem într-o epocă în care avem cu totul alte perspective pentru a detecta fibrilația atrială, decât aveam anterior. Depistarea activă și diagnosticul sunt un proces mai complex decât se credea. Al doilea C – a caracteriza FiA – adică a caracteriza pacientul cu fibrilație atrială și nu fenotipul electric de FiA. Aici intervin cei 4S – riscul de AVC, severitatea simptomelor, încărcătura temporală de FiA și mai ales severitatea substratului (purtatorul fibrilatiei atriale)”.

management fibrilatie atriala

Managementul fibrilației atriale pe baza conceptului ABC. Sursa foto: ESC.

  • Studiul EAST-AFNET 4, prezentat în cadrul ESC2020 sugerează importanța introducerii precoce, după un diagnostic de fibrilație atrială, a terapiilor pentru controlul ritmului cardiac. Rezultatele sugerează beneficii pentru toate subgrupurile, inclusiv la cei fără simptome sau fără insuficiență cardiacă. Această idee, deloc nouă, vine sa întărească ideea că actuala concepție, conform căreia „terapia ritmului este o interventie strict simptomatică” (concept ținând de limitele managementului actual) se zdruncină.

În acest moment, toată paradigma fibrilației atriale este într-o mișcare continuă, mecanismele FiA sunt din ce în ce mai mult descoperite și intervenția antiaritmică se face țintit. Deci medicamentele de viitor pentru FiA nu vor mai semăna cu medicamentele pe care le avem la acest moment. Vom folosi medicamente cu proprietăți antiinflamatorii, medicamente care influențează diferite mecanismele intracelulare, adică, cu totul și cu totul altă sferă de înțelegere. Terapia ritmului, din „simptomatică”, va deveni o terapie îndreptată pentru ameliorarea prognosticului.

„Problema este mult mai complicată decât pare la prima vedere pentru că FiA nu începe atunci când credem noi. De obicei, FiA simptomatică este precedată de ani buni de FiA asimptomatică, iar eșecul multor studii de prevenție FiA se explică prin faptul că pacientul era deja remodelat – adică avea deja condiții, inclusiv FiA, pentru perpetuarea FiA”.

  • FiA se însoțește de obicei și de alte afecțiuni, iar un control riguros al comorbidităților este un alt punct cheie subliniat în ghid. Care sunt recomandările privind optimizarea controlului factorilor de risc?

„Ghidul oferă multiple rețete de control al comorbidităților în controlul FiA. Ideea de bază este că este ridicol să te apuci să tratezi exclusiv FiA la un pacient care este obez și hipertensiv – neîncercând să te ocupi de comorbiditățile asociate ale pacientului.”

  • În prezent, sunt disponibile un număr impresionant de aplicații pentru telefoanele mobile – brățări și ceasuri și dispozitive portabile de monitorizare a activității cardiace. Screeningul populațional este facilitat de tehnologia modernă. Ce părere aveți despre rolul dispozitivelor de tip wearables în prevenția bolilor cardiovasculare?

„În 4 ani s-au acumulat dovezi foarte clare concordante cu tehnologia care a evoluat foarte mult în domeniu. În primul rând, s-a clarificat necesitatea conștientizării controlului ritmului cardiac, începând de la măsurarea pulsului la artera radială. Ați fi foarte surprinsă dacă ați face o anchetă în populația României, să vedeți cât de puțini oameni știu să măsoare pulsul la radială. Ghidul atrage atenția că oricare dintre metode (simple sau complexe) pot decela precoce FiA”.

  • Aceasta implică însă și un alt nivel de responsabilizare. Pacienții, dar și populația generală ar trebui să înțeleagă și să fie implicați mai mult în promovarea acelor acțiuni cu rol preventiv. Criza COVID-19 ne atrage atenția tot mai mult asupra importanței acestui aspect.

„Se pare că Dumnezeu i-a prevăzut pe oameni cu mecanisme ciudate de autoapărare – unul dintre ele este uitarea. Dacă mă uit la ce se întâmplă în istorie, se pare că omenirea n-a învățat foarte mult, pentru că, altfel, nu-mi explic de ce o repetă. Medicina personalizată nu se poate face cu un singur actor – doctorul. Medicina personalizată presupune obligatoriu, participarea activă a pacientului. Ca pacientul să poată să participe activ, el trebuie să fie conștient. Ca să fie conștient – el trebuie să fie educat. Ca să fie educat, trebuie să existe sisteme naționale dedicate. Ca să existe sisteme naționale, trebuie preocupare politică dincolo de cea pentru alegeri”.

Citește și: