Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#ESCCongress. În infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST, strategia invazivă foarte precoce nu aduce beneficii suplimentare

mm
31 Aug 2018
2606 Views

Studiul VERDICT a concluzionat că perioada optimă de evaluare invazivă a pacienților cu sindrom coronarian acut fără supradenivelare de segment ST (NSTE-ACS) este în primele 72 de ore de la debut. Evaluarea invazivă foarte precoce în primele 12 ore nu aduce beneficii semnificative. Aceste rezultate au fost prezentate în cadrul ediției 2018 a Congresului European de Cardiologie.

Ghidul actual al Societății Europene de Cardiologie recomandă investigare și tratament invaziv în primele 2 ore de la debut (strategie invazivă imediată) în cazul pacienților cu NSTE-ACS cu risc foarte mare de deces sau de evoluție spre infarct miocardic. Strategia invazivă precoce (în primele 24 de ore) este indicată în cazul pacienților cu risc crescut, în timp ce pacienții cu risc intermediar beneficiază de strategie invazivă pe parcursul primelor 72 de ore de la debut.

abonare

Studiul VERDICT a examinat oportunitatea unei strategii invazive foarte precoce (în primele 12 ore de la debut) în cazul pacienților cu NSTEMI sau angină instabilă cu risc crescut. Scopul a fost de a evalua superioritatea acestei strategii față de intervenția angiografică invazivă realizată în primele 48-72 de ore.

Studiul a înrolat 2.147 de pacienți cu NSTEMI sau angină instabilă. Vârsta medie a pacienților a fost de 64 de ani. Pentru a determina gradul de risc al pacienților, au fost utilizate următoarele criterii în evaluarea pacienților:

  • 80% au prezentat troponine crescute (biomarkeri de necroză miocardică);
  • 60% au avut modificări ECG de segment ST sau de undă T (markeri de ischemie);
  • 50% au avut scor GRACE > 140 (Global Registry of Acute Coronary Events – scor care prezice riscul de deces sau de infarct miocardic după un sindrom coronarian acut inițial).

Subiecții au fost împărțiți în mod randomizat, dublu-orb în două grupuri în funcție de strategia terapeutică. Pacienții din grupul evaluat au beneficiat de angiografie coronariană foarte precoce în primele 12 ore (mediană de 4.7 ore) și tratament invaziv, în funcție de necesitate. Pacienții din grupul de control au beneficiat de strategie invazivă în primele 48-72 de ore de la debut (mediană de 61.6 ore). Toți pacienții au fost urmăriți pe parcursul a minim 18 luni (durată mediană de 4.3 ani).

Au fost evaluate decesele de orice cauză, infarctele miocardice non-fatale, spitalizările pentru ischemie refractară (neresponsivă la tratament) sau spitalizările pentru insuficiență cardiacă. Aceste evenimente s-au produs la 27.5% din pacienții tratați invaziv foarte precoce, respectiv la 29.5% din cei din grupul de control. În cazul subgrupului de pacienți cu scor GRACE > 140, strategia invazivă efectuată în primele 12 ore a rezultat într-un prognostic mai bun comparativ cu cei la care s-a așteptat 48-72 de ore. Nu a existat vreo diferență între grupuri în privința complicațiilor.

Rezultatele studiului VERDICT - strategie invazivă foarte precoce în NSTEMI

Rezultatele studiului arată că nu există diferențe semnificative statistic între strategia foarte precoce și cea amânată în privința ratei cumulative a deceselor, infarctelor miocardice și insuficienței cardiace (figura din stânga), respectiv infarct miocardic non-fatal sau insuficiență cardiacă (figurile din dreapta) Sursa foto: The VERDICT Trial, Thomas Engstrøm Professor, DMSci, PhD, ESCCongress

Diagnosticul și tratamentul foarte precoce nu au fost superioare strategiei amânate. Rezultatele sugerează că amânarea examinării invazive și tratamentului până la 72 de ore este la fel de eficientă ca strategia foarte rapidă la pacienții cu NSTE-ACS. În linie cu ghidurile ESC, pentru subgrupul de pacienți cu scor GRACE mai mare de 140, ar putea fi totuși indicată strategia foarte precoce”, a declarat Prof. Thomas Engstrøm, autorul studiului, Copenhagen University Hospital, Danemarca

Prognosticul pacienților cu sindrom coronarian acut fără supradenivelare de segment ST s-a îmbunătățit progresiv în ultimii 20 de ani, parțial datorită diagnosticării precoce prin angiografie coronariană urmată, în funcție de necesitate, de revascularizare (intervenție chirurgicală pentru bypass sau angioplastie intervențională pentru montare de stent). Angioplastia coronariană cu revascularizare precoce este din ce în ce mai folosită de către clinicieni. Cu toate acestea, dovezile actuale sunt împărțite între eficacitatea, necesitatea și momentul oportun de intervenție coronariană, comparativ cu strategia conservativă de tratament a infarctului miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI).

Evaluarea pacienților cu sindrom coronarian acut

Evaluarea pacienților cu sindrom coronarian acut în vederea stabilirii diagnosticului
Sursa foto: ghidul ESC – European Heart Journal

NSTEMI este răspunzător de o proporție semnificativă de spitalizări pentru sindroame coronariene acute și reprezintă o mare provocare asupra costurilor din sistemele de sănătate la nivel global. Astfel, se impune un triaj și o stratificare adecvată a cazurilor cu risc crescut care necesită evaluare invazivă, în vederea utilizării eficiente a resurselor materiale și de timp.

Citește mai multe despre infarctul miocardic: