Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

#ESMO18. Studiul EDIFICE 6: Factorii sociali și de comportament care determină neparticiparea la screeningul de cancer a populației franceze

mm
23 Oct 2018
1257 Views

Vulnerabilitatea socială s-a dovedit a fi o limitare majoră în ceea ce privește participarea la screeningul oncologic pentru tipuri de cancer precum: mamar, cervical, colorectal și pulmonar, conform EDIFICE 6, un studiu observațional efectuat pe populația franceză. De asemenea, un alt indicator care explică neparticiparea la screening este neîncrederea demonstrată de pacienți în ceea ce privește acuratețea testelor de screening.

Programul EDIFICE a fost desfășurat la fiecare 3 ani, începând cu anul 2005, cu scopul de a oferi o înțelegere mai bună a aderenței populației franceze la screeningurile de cancer. Ultimul studiu al programului, EDIFICE 6, s-a desfășurat în perioada 26 Iunie – 28 Iulie 2017, utilizând un chestionar online (până la acest ultim studiu fuseseră utilizate apelurile telefonice) și a implicat un număr semnificativ de persoane: 12.046, cu vârste cuprinse între 18 și 69 de ani.

abonare

Situația screeningului în cancerul mamar

„Ratele de participare la screeningul pentru cancer de sân, care este accesibil în mod gratuit pentru femeile cu vârste între 50-74 de ani din Franța, sunt mai mari decât în cazul celorlalte tipuri de cancer implicate în studiu. În studiul nostru, doar 6% dintre participanți au declarat că nu și-au efectuat niciodată o mamografie. În ultimele două ediții ale programului, am început să observăm un impact al vulnerabilității sociale privind ezitarea vis-a-vis de screening. Putem doar presupune că pentru persoanele cu condiții sociale scăzute, prevenția nu este o prioritate”, a declarat Prof. Dr. Jean-Francois Morere de la Spitalul Paul Brousse, Villejeuif.

Situația screeningului în cancerul colorectal

Cea mai mare ezitare a fost observată pentru screeningul cancerului colorectal (CRC), cu 38% dintre indivizii implicați în analiză care nu au mers niciodată să-și facă un test imunochimic fecal (FIT). Prof. François Eisinger de la Institute Paoli-Calmettes of Marseille, Franța, a explicat: „Dintre cei 38%, este probabil ca majoritatea să fi fost tineri, fumători în mod curent sau vulnerabili social. Frica de examinare sau de rezultate a fost o barieră pentru 29% dintre participanții la studiu. Nu putem face o comparație între acest studiu și cele anterioare lui deoarece metodologia este diferită, însă cu 10 ani în urmă, foarte puține persoane au declarat această motivație. Ratele de prezență la screening, atât în cancerul de sân, cât și în CRC, au atins acum un plafon, iar noi strategii sunt necesare pentru a trece de această barieră. Trebuie să înțelegem dacă este vorba de testul de screening CRC în sine, de organizarea programelor de screening sau de percepția greșită asupra beneficiilor unui astfel de screening”.

Situația screeningului în cancerul cervical

Țintirea persoanelor care nu participă la screening rămâne o problemă majoră în continuare pentru screeningul cancerului cervical (CC), conform Dr. Thibault De La Motte Rouge de la Centre Eugène Marquis, din Rennes, Franța. El amintește faptul că incidența cancerului cervical este mai ridicată în cadrul grupurilor de femei marginalizate social, care în general sunt mai expuse la infecțiile HPV, din mai multe motive, incluzând vârsta prea tânără de începere a vieții sexuale, dieta alimentară precară și consumul de tutun sau alcool.

„Totuși, studiul nostru demonstrează că indicii majori asociați cu ezitarea de a participa la screening sunt conviețuirea singuratică și deprivarea socio-economică. Încercăm să implementăm programe de screening la nivel național în Franța și să identificăm modelele sociale care ne pot ajuta să îmbunătățim organizarea programelor”, a declarat acesta.

Specialiștii sunt de acord în mod unanim că una dintre cheile soluționării problemei este înțelegerea motivului pentru care unele grupuri nu au încredere în măsurile preventive oferite de sistemele de sănătate.

Situația screeningului în cancerul pulmonar

Spre deosebire de alte programe de screening pentru cancer, implementarea celor de cancer pulmonar este încă dificilă în Europa. „În Franța, screeningul pulmonar nu este o practică de rutină, deși are potențialul să detecteze cancerul în stadiu incipient, care de obicei este detectat atunci când este prea târziu, în stadiul III sau IV. În studiul nostru, fumatul la momentul chestionării a fost asociat cu intenția a fi supus screeningului, ceea ce ne bucură; ne dorim să testăm fumătorii. Am descoperit că 15% dintre respondenți fuseseră testați, dar nu știm cărui tip de screening au fost supuși sau dacă testul a fost recomandat de către medic”, a declarat Prof. Sebastien Couraud de la Hospices Civils de Lyon, Lyon.

În ciuda provocărilor multiple pe care implementarea programelor de screening pentru cancer le aduce în Europa, detectarea riscului de cancer sau a tumorii, în stadiu incipient, ocupă un loc de temelie în managementul cancerului. Ghidurile de Practică Clinică ESMO recomandă screeningul pentru cancerul de sân pentru toate femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, prin mamografii regulate și discuții cu medicul oncolog. De asemenea, prevenția primară pentru cancerul cervical este recomandată prin imunizarea cu vaccinuri. Pentru detectarea precoce a cancerului colorectal, ghidurile ESMO încurajează utilizarea testelor hemocult pentru screeningul populației de risc, vârsta 50-74 de ani. În ceea ce privește screeningul pentru cancerul pulmonar, testul cu CT cu iradiere scăzută este recomandat în primul rând fumătorilor activi sau foștilor fumători, cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani.

Profesor Martin-Moreno, de la Universitatea din Valencia, Spania, a concluzionat: „Este clar că oncologia s-a schimbat de la a fi abia reactivă, la a fi proactivă, iar screeningul se aliniază acestei idei. Are potențialul să aducă o contribuție majoră pentru diagnosticarea precoce eficientă, dacă este asigurată o acoperire largă, bazată pe alegere informată și distribuire echitabilă a serviciilor de screening”.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.