#ESMO19. Tratamentul cu niraparib crește supraviețuirea fără progresie a bolii la pacientele cu cancer ovarian avansat

  • Health literacy



Tratamentul cu niraparib în cazul pacientelor cu cancer ovarian avansat, care au răspuns pozitiv în urma chimioterapiei cu platină, s-a dovedit a scădea semnificativ riscul de recurență a bolii, în comparație cu placebo.

Mai mult decât atât, terapia cu niraparib a crescut supraviețuirea fără progresie a bolii în cazul pacientelor cu cancer ovarian, cu status HRD (deficit de recombinare omoloagă) pozitiv, până la 21,9 luni, comparativ cu placebo în care rata de supraviețuire fără progresie ajungea doar până la 10,4 luni.

abonare

Informațiile provin dintr-un studiu clinic de fază III care a urmărit modul în care niraparib influențează supraviețuirea fără progresie a bolii la pacientele cu cancer ovarian avansat care au răspuns chimioterapiei cu platină. Rezultatele au fost prezentate în cadrul Întâlnirii Anuale a Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO19).

„Terapia cu niraparib a demonstrat o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește supraviețuirea fără progresie a bolii, după răspunsul la prima linie de tratament, chimioterapia cu platină” – afirmă autorul studiului Dr. Antonio Gonzalez-Martin, Clinica Universidad de Navarra.

Studiul a inclus paciente diagnosticate cu carcinom ovarian seros de grad înalt, cancer endometrial, cancer peritoneal sau cancer al trompelor uterine. Participanții eligibili au fost cei care au răspuns în totalitate sau parțial la prima linie de tratament, chimioterapia pe bază de platină.

Pacienții au fost împărțiți în două grupuri, grupul de studiu (nr. total 487) cuprinzând femeile tratate cu 300 mg de niraparib administrat o dată pe zi, pe cale orală și grupul control (nr. total – 246) fiind alcătuit din participanți care au primit placebo. 35% din totalul de pacienți se aflau în stadiul IV al bolii.

#ESMO19. Tratamentul cu niraparib crește supraviețuirea fără progresie în cazul pacientelor cu cancer ovarian avansat
Studiul a inclus pacienți diagnosticați cu cancer ovarian avansat, seros de grad înalt sau endometrial, cancer peritoneal sau cancer al trompelor uterine.

Fiecare grup a fost apoi delimitat în mai multe subgrupuri. Modul în care pacienții au fost împărțiți în subgrupuri s-a făcut în funcție de:

  • Cel mai bun răspuns la chimioterapia cu platină (răspuns complet sau răspuns parțial);
  • Administrarea unui regim de chimioterapie neoadjuvantă ;
  • Statusul HRD (pozitiv, negativ sau necunoscut) pe baza testului Myriad myChoice HRD.

Dintre cei 487 de pacienți ai grupului tratat cu niraparib și 246 ai grupului tratat cu placebo, 247 respectiv 126 de pacienți aveau statusul HRD pozitiv. Chimioterapia neoadjuvantă fusese administrată la 67% dintre pacienți, iar 31% obținuseră răspuns parțial urmând prima linie de tratament, chimioterapia cu platină.

Pacienții tratați cu niraparib au demonstrat îmbunătățiri semnificative în supraviețuirea fără progresie a bolii, comparativ cu pacienții tratați cu placebo. Acest efect a fost chiar mai pronunțat în cazul subgrupului de participanți cu statusul HRD pozitiv.

  • Supraviețuirea fără progresie a fost în medie de 13,8 luni în grupul tratat cu niraparib, comparativ cu 8,2 luni în grupul care a primit placebo.
  • În subgrupul cu status HRD pozitiv, supraviețuirea fără progresie a fost în medie de 21,9 luni în grupul tratat cu niraparib, respectiv 10,4 luni în grupul care a primit placebo.

În ciuda efectelor benefice ale terapiei cu niraparib, au fost întâmpinate și efecte adverse. Dintre acestea, cele mai întâlnite au fost:

  • Anemia – prezentă în 31% din pacienți;
  • Trombocitopenia – prezentă în 29% din pacienți;
  • Neutropenia – prezentă în 13% din pacienți.

Citește și: