Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

FDA aprobă combinația trifluridină/tipiracil pentru tratamentul cancerului gastric metastazat

mm
05 Mar 2019
3895 Views

Acum este disponibilă o nouă opțiune de tratament pentru pacienții cu adenocarcinom gastric metastazat. FDA (US Food and Drug Administration) a aprobat combinația trifluridină/tipiracil (Lonsurf) pentru terapia cancerului gastric metastazat, inclusiv a joncțiunii esogastrice, care nu a răspuns anterior la tratament.

Aprobarea medicamentului pentru această indicație s-a bazat pe rezultatele studiului TAGS de fază 3, randomizat, dublu-orb, controlat placebo. Rezultatele studiului au fost prezentate la Congresul Internațional pentru Cancerul Gastrointestinal și publicate în revista The Lancet Oncology. Terapia este deja aprobată de către FDA pentru tratamentul cancerului colorectal avansat, refractar la alt tratament.

Dr. David Cunningham, medic oncolog, Royal Marsden NHS Foundation Trust, Surrey, Marea Britanie, consideră că noua terapie se adressează unei nevoi neacoperite până acum în oncologie:

„Nu avem nimic altceva pe care să îl putem oferi acestor pacienți iar acest studiu ne arată că putem crește speranța de viață și putem îmbunătăți semnificativ rata de control a bolii”.

Studiul a inclus 507 pacienți cu adenocarcinom gastric metastazat nerezecabil, care au fost împărțiți într-un grup care a beneficiat de tratament cu trifluridină/tipiracil și un grup care a primit placebo. Mediana vârstei a fost de 64 de ani în grupul țintă, respectiv 62.5 ani în cel de control. În ambele grupuri, tumora primară a avut localizare gastrică în 71% din cazuri iar 54%, respectiv 58% din pacienții ambelor grupuri prezentau peste trei metastaze. Pacienții primiseră cel puțin două alte regimuri terapeutice înaintea includerii în studiu și prezentau progresie radiologică a bolii. Tratamentele anterioare se bazaseră cel mai frecvent pe fluoropirimidină, platină, taxani, irinotecan.

Supraviețuirea globală mediană a fost de 5,7 luni la pacienții care au primit tratament cu trifluridină/tipiracil, față de 3,6 luni la pacienții incluși în grupul de control.

Curbele Kaplan-Meier cu privire la supraviețuirea globală. Sursa foto: ScienceDirect

Curbele Kaplan-Meier cu privire la supraviețuirea în absența progresiei bolii. Sursa foto: ScienceDirect

Reacții adverse de grad 3 sau mai severe s-au produs la 80% din pacienții grupului țintă, respectiv la 58% din cei care au primit tratament placebo. Cele mai frecvente reacții adverse au fost: neutropenie (34%) și anemie (19%) la grupul tratat cu trifluridină/tipiracil. La pacienții grupului de control a apărut mai frecvent durerea abdominală (9%) și alterarea stării fizice generale (9%). Reacții adverse majore s-au produs la 43% din pacienții grupului țintă, față de 42% în grupul de control. În ambele grupuri s-a produs câte un deces.

Cum acționează combinația trifluridină/tipiracil?

Medicamentul conține o combinație de două substanțe active într-un singur comprimat: trifluridină (inhibitor nucleozidic) și tipiracil (inhibitor al timidin-fosforilazei). În urma captării în celulele neoplazice, trifluridina este fosforilată de către timidin-kinază și metabolizată mai departe în celule ca substrat pentru ADN. Este încorporată direct în ADN și astfel interferă cu funcția ADN pentru a preveni proliferarea celulară. Cu toate acestea, trifluridina este degradată rapid de către timidin-fosforilază și metabolizată prin efectul de prim-pasaj în urma administrării orale. Pentru a preveni degradarea acesteia, a fost asociat clorhidratul de tipiracil, care inhibă timidin-fosforilaza.

Modul de acțiune al combinației trifluridină/tipiracil. Sursa foto: SemanticScholar

Doza recomandată este de 35 mg/m2/doză, administrată oral de două ori pe zi în primele 5 zile iar apoi în zilele 8-12 ale fiecărui ciclu de 28 de zile.

Cancerul gastric

Cancerul gastric este a treia cea mai frecventă cauză de deces provocat de cancer la nivel mondial. În țările dezvoltate, prevalența cancerului gastric a scăzut dramatic în ultima jumătate de secol însă în țările vestice rămâne o boală dificil de tratat, în principal din cauza depistării în fază avansată.

Patogeneza cancerului gastric implică factori de mediu (ex: infecția cu Helicobacter pylori) și susceptibilitate genetică. Componenta ereditară contribuie la mai puțin de 3% din formele de cancer gastric. Majoritatea modificărilor genetice implicate în patogeneză sunt dobândite și sunt multifactoriale. Sursa foto: Nature

Cancerul gastric pune mari probleme de diagnostic deoarece simptomatologia este foarte discretă în faza inițială, depistarea fiind întâmplătoare. Prezența simptomelor (greață, vărsături, disfagie, senzație de plenitudine postprandială, scăderea apetitului, sângerări gastrointestinale, paloare din cauza anemiei, scădere ponderală) reflectă o formă avansată de boală, care de cele mai multe ori este prea avansată pentru a răspunde procedurilor curative de tratament.

Rezecția gastrică este singurul tratament cu intenție curativă în cancerul gastric. Însă din păcate numai o minoritate a pacienților care efectuează tratament chirurgical reușesc să obțină vindecarea, majoritatea prezentând recurențe pe parcursul evoluției.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.