Fibroza pulmonară idiopatică: în 80% din cazuri, diagnosticul precoce se poate pune doar cu stetoscopul. Ce sunt ralurile crepitante de tip velcro?
Fibroza pulmonară idiopatică înseamnă o luptă cu necunoscutul, nu doar boala în sine este o provocare pentru pacienți, ci și drumul până la diagnostic reprezintă o misiune dificilă pentru medici.
Simptomele precoce precum respirația îngreunată, tusea seacă, oboseala sunt ignorate sau interpretate greșit, FPI fiind confundată cu multe alte boli pulmonare. Există însă un semn tipic pentru FPI care se regăsește la mai mult de 80% dintre pacienți – ralurile crepitante de tip velcro, sunete pe care medicul le poate distinge cu ajutorul stetoscopului.
Ascultă sunetul produs de plămânii bolnavilor cu FPI în videoclipul următor:
„Sunetele specifice FPI” au fost descrise ca sunetele produse de sistemul de prindere de tip velcro ( banda cu „arici” care e folosită pentru manșonul tensiometrului, de exemplu). Acestea sunt raluri crepitante care pot fi auzite la sfârșitul inspirului, inițial în regiunile bazale pulmonare, cu extindere ulterioară spre apex și sunt cauzate de afectarea porțiunii distale a căilor aeriene prin procesul de fibroză.
Cu ocazia Săptămânii Mondiale a FPI 2017, din 16-24 septembrie, mesajul specialiștilor a fost că identificarea sunetelor specifice FPI poate fi cheia pentru diagnosticul precoce al acestei afecțiuni fatale.
Un studiu din 2016 a urmărit corelația dintre FPI și aceste raluri crepitante. Studiul a inclus 132 de pacienți cărora li s-a stabilit sau urma să li se stabiliească diagnosticul de FPI. Toți pacienții care au fost diagnosticați cu pneumonie interstițială atipică la CT de înaltă rezoluție sau cu FPI au prezentat raluri crepitante de tip velcro la examenul fizic. În toate aceste cazuri tusea și dispneea au fost mai frecvente în momentul examinării, iar pe radiografii s-a identificat aspectul caracteristic bolii fibrozante de „fagure de miere” (honeycomb).
Identificarea timpurie a ralurilor crepitante de tip velcro, la auscultația plămânilor, ar trebui să devină o prioritate pentru medici întrucât poate face diferența în ceea ce privește eficacitatea tratamentului.
„Ce aud clar de la pacienți este că principala lor preocupare este să primească un diagnostic confirmat. Următorul pas este discuția cu medicul în privința tratamentului care poate să le încetinească progresia bolii.” – Liam Galvin, secretar al European Idiopathic Pulmonary Fibrosis and Related Disorders Federation
În acest sens, Boehringer Ingelheim a creat un instrument educațional pe care medicii îl pot acesa online – IPF Sound Challenge. Există, de asemenea, resurse și pentru pacienți cum ar fi platforma Life with IPF. Inițiativă a apărut după o analiză a rezultatelor a două sondaje globale care au inclus 400 de pneumologi și 150 de pacienți.
O observație importantă a fost că atât medicii cât și pacienții sunt de acord că menținerea funcției pulmonare cât mai mult timp este unul dintre principalele obiective ale tratamentului FPI. În ciuda identificării acestui scop comun și a medicamentelor moderne care sunt disponibile în prezent și pot încetini evoluția bolii, în jur de 30% dintre pacienți afirmă că nu simt că au un rol semnificativ în procesul de luare a deciziilor terapeutice potrivite.
Articole similare
- INFOGRAFIC. Ce spun statisticile despre fibroza pulmonară idiopatică – o boală subdiagnosticată
- Fibroza pulmonară idiopatică: semnele și simptomele pot apărea chiar și cu 5 ani înainte de diagnostic. Cum le recunoaștem?
- Cum se transformă plămânii bolnavilor de fibroză pulmonară idiopatică?