Inovațiile care au schimbat perspectiva în bolile cardio-metabolice

• Acces la inovație

Adriana Boată
20 noiembrie 2017
Citit de 5587 ori.

Din cauza stilului de viață, a diferitelor afecțiuni sau pur și simplu din cauze genetice, bolile cardio-metabolice au constituit un subiect esențial, disputat de către specialiști, de-a lungul vremii.

1889 – Descoperirea acidului acetil-salicilic

Felix Hoffmann a sintetizat pentru prima dată acidul acetil-salicilic, dezvoltând unul dintre cele mai utilizate medicamente din lume, inclusiv pentru prevenția cardio-vasculară: aspirina.

1940 – Descoperirea warfarinei

În anul 1921, în urma unui incident observat la mai multe vaci, care muriseră din cauza hemoragiei, Frank Schofield, veterinar, și-a dat seama că o anumită substanță din planta numită sulfină galbenă are un anumit efect asupra coagulării sângelui. Totuși, ce anume din plantă a provocat hemoragia a rămas un mister până în 1940, când cu ajutorul cercetărilor lui Link, Stahmann și Huebner au reușit să caracterizeze substanța. Aceasta se găsea în cumarină, moleculă care mai târziu s-a dovedit prezentă în mai multe plante.

Pe de altă parte, profesorul Karl Link și-a continuat cercetările, iar în 1948, substanța a luat forma finală, cunoscută și acum – warfarina, care este utilizată și astăzi cu succes la pacienții cu fibrilație atrială pentru evitarea formării cheagurilor de sânge.

1964 – Introducera primului beta-blocant

În anii ’60, James Black, un farmacolog scoțian, și asociații săi lucrau la o serie de beta-blocante adrenergice: pronetalolul și propanolul. Dr. Black s-a concentrat pe dezvoltarea unui medicament care să amelioreze angina pectorală, un efect al lipsei de oxigen în inimă. Planul său era să creeze un medicament care să scadă nevoia de oxigen a inimii. Primul compus testat a fost pronetalolul, iar mai târziu propanolul, care s-a dovedit mai eficient și cu mai puține efecte adverse. Atfel, în 1965, după un an de teste, propanolul a devenit intens comercializat și utilizat în tratarea anginei pectorale, aritmiilor, hipertensiunii și cardiomiopatiei hipertrofice.

1981 – Aprobarea primului inhibitor al enzimei de coversie

Captoprilul a fost primul inhibitor ECA (enzima de conversie a angiotensinei) dezvoltat, în 1975, de către David Cushman și Miguel Ondetti. Acesta a primit aprobarea în 1981, iar doi ani mai târziu a început producerea în masă a enalaprilului, un inhibitor ECA fără sulfidril.

Inițial, acești inhibitori au fost utilizați în controlul hipertensiunii arteriale, iar mai târziu și-au extins aplicabilitatea în tratamentul mai multor boli cardiovasculare.

1995 – Introducerea metforminului pentru tratamentul diabetului de tip 2

Acesta face parte din clasa de medicamente cu numele biguanide și se administrează oral. A fost descoperit în anul 1920, însă a fost dat uitării timp de mai mult de două decenii, cercetările focusându-se pe insulină. În anul 1958, medicamentul a fost introdus în Marea Britanie, în 1972, în Canada, iar în 1995, în urma aprobării FDA, și în Statele Unite, devenind cunoscut la nivel mondial.

În prezent, metforminul este apreciat ca fiind cel mai des prescris medicament pentru tratamentul diabetului.

2002 – O nouă clasă de medicamente pentru hipertensiune

Anul 2002 marchează aprobarea unui medicament care are ca principal component aldosteronul, un hormon cu rol major în reglarea funcției sistemului cardiovascular, mai precis a hipertensiunii arteriale. De asemenea, medicamentul se bazează pe funcția eplerenonului de a crește nivelul de aldosteron seric, inhibând efectul negativ al acestuia.

2015 – Aprobarea unei noi clase de medicamente, tip ARNI

ARNI descrie un medicament care conține combinația inhibitor al receptorului de angiotensină II + inhibitor de  neprilizină. Această nouă clasă de medicamente a fost aprobată pentru tratarea insuficienței cardiace.

Despre aceste inovații și viitorul farmacologiei în domeniul bolilor sistemului cardiovascular se va discuta în cadrul evenimentului „Trăim viitorul cu încredere”, organizat în data de 23 noiembrie, la București, de către Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente. Evenimentul este o platformă de dezbatere la care participă cercetători internaționali, reprezentanți ai autorităților, pacienților, medicilor și industriei farmaceutice.

Vorbitorii principali care vor dezbate teme precum viitorul inovației în medicină și impactul acesteia asupra vieții pacienților: Dr. Adrian Bot – vicepreședinte Kite Pharma și doctor în imunologie, microbiologie și științe medicale; Dr. Patt Dorr – Director Științific HIV și hepatită al AbbVie și doctor în microbiologie; Dr. Florin Sirzen – Director Departamentul de Cercetare în Imunoterapii în domeniul cancerului, Roche; Olivier Vilagines – Director Regional Europa Centrală, Servier; Dr. Emanuele Ostuni -Director al Diviziei Europene de Terapii Genice și Celulare la Novartis Oncology și, nu în ultimul rând, Dr. Marius Geantă – Președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină.