Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

Pastila de Inovație #COVID19. Relaxarea măsurilor de distanțare. Ce trebuie să învățăm de la pandemia de gripă spaniolă din 1918?

mm
04 May 2020
3492 Views

Am descoperit tratamentul pentru infodemia #COVID19: Pastila de inovație, administrată în fiecare zi de luni pe toate platformele #Raportuldegarda (Website, Podcast, YouTube, Facebook) și simultan către audiența a peste 90 de posturi locale de #Radio și peste 50 posturi locale de #Televiziune.

Adriana Boată, editor Raportuldegardă.ro: La finalul anului 2019, în Wuhan, China, apăreau primele cazuri de pneumonie din cauze necunoscute. La scurt timp, se cunoștea că pneumonia era cauzată de un coronavirus. Astăzi, 5 luni mai târziu, virusul are un nume – SARS-CoV-2, boala pe care o cauzează, de asemenea, COVID-19.

abonare

Până la momentul actual nu avem încă niciun mijloc farmacologic de prevenție a bolii, un vaccin anti-COVID-19, iar în lipsa acestuia, distanțarea socială și igiena corespunzătoare sunt cele mai eficiente metode de prevenție. Însă după 2 luni de lockdown, multe state europene și nu numai, încep să relaxeze măsurile de distanțare.

„ <<… reformarea sănătății naționale va necesita cheltuieli mari; dar dacă aceste cheltuieli sunt bine făcute și în mod prudent, vor oferi o răsplată la fel de frumoasă precum o propunere de afaceri>>. Cuvintele rostite mai înainte nu îmi aparțin, deși au aplicabilitate și astăzi. Fraza este extrasă din publicația The Economist, decembrie 1918 și face referire la pandemia de gripă spaniolă din acel an. Vedem cum, mai bine de 100 de ani mai târziu, majoritatea sistemelor sanitare nu au fost totuși pregătite pentru această pandemie” – Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, care de-a lungul timpului a fost implicat în mai multe campanii de asigurare a accesului la inovația terapeutică pentru pacienții din România.

Parada din orașul Philadelphia, din timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918

Parada din orașul Philadelphia, în timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918

„În timp de epidemie, vom ședea frumușel acasă, vom ținea în jurul nostru cea mai mare curățenie și nu vom intra nici în cârciumă, nici la șezătoare și nici într-alt loc, unde se adună lume multă și de tot felul. Vom aierisi des odăile în cari locuim, ne vom spăla mânile de mai multe ori pe zi. […] Ne vom feri de răceli, iar când suntem siliți, totuși, să stăm între oameni mai mulți, cari vorbesc, tușesc și strănută, ne vom păzi și vom ținea o batistă curată înaintea gurei și a nasului. În cârciumă, la ospăț, în școală, în biserică sau oriunde ar fi mai multă lume strânsă la un loc, este destul dacă unul singur este bolnav de gripă, care tușește, scuipă ori strănută, ca alții 10 să se molipsească de boală și să se îmbolnăvească pe loc”, Dr. Iosif Stoichiția, în interpretare de Dr. Marius Geantă. Sfaturile acestuia aparțin secolului trecut și fac referire la metodele de prevenție utilizate în pandemia din 1918.

Printr-o remarcabilă coincidență a istoriei, în această primăvară se împlinesc 100 de ani de la sfârșitul ultimei mari pandemii globale cauzată de un virus respirator. Ce ar trebui să învățăm din pandemia de gripă spaniolă?

  • Orașele care au instituit măsurile de distanțare mai rapid au avut un control mai bun și o rată a mortalității mai scăzută;
  • Orașele care au ridicat prea devreme măsurile de distanțare au avut un al doilea val al pandemiei sever;
  • Din punct de vedere economic, pe termen mediu, orașele care nu au relaxat prematur măsurile s-au descurcat mai bine.

„Ratele de deces au fost cu aproximativ 50 % mai mici în orașele care au implementat măsuri preventive mai devreme, față de cele care le-au implementat târziu sau deloc. Faptul că măsurile au fost relaxate prea devreme a condus la creșterea numărul de cazuri. Autoritățile unuia dintre orașele americane grav afectate au fost încurajate de rata scăzută a deceselor și au făcut greșeala de a ridica restricțiile privind adunările publice la mai puțin de două luni de la începutul epidemiei. Au urmat curând o serie de cazuri noi. Dintre orașele care au menținut măsurile în vigoare, niciunul nu a cunoscut un al doilea val pandemic sever” – Dr. Bianca Cucoș, medic rezident genetică medicală.

În luna martie, Raportuldegardă.ro și Centrul pentru Inovație în Medicină prezentau o simulare despre posibila evoluție a epidemiei COVID-19 în România. Simularea era bazată pe metodologia unui model predictiv de evoluție a epidemiei COVID-19, descris într-un articol științific în revista The Lancet, pornind de la un set de date colectate în China.

În scenariul ideal, măsurile de distanțare socială stricte au fost respectate de populație, ceea ce a limitat răspândirea infecției, iar presiunea pe sistemul sanitar este redusă. Vârful epidemiei este estimat în perioda 1-20 mai 2020. Tot în acest scenariu ideal, există un al doilea val al epidemiei, cu vârful la jumătatea lunii noiembrie, care va apărea în urma ridicării măsurilor de distanțare.

Directorul general al CDC America avertiza în urmă cu câteva săptămâni despre riscul unui al doilea val mai agresiv al epidemiei, care se va corela cu sezonul de gripă, ducând la colapsul sistemului medical.

Un studiu publicat în revista Science sugerează că măsurile de distanțare socială și izolare vor trebui prelungite cel puțin până în 2022, chiar dacă vor exista intermitențe în agresivitatea măsurilor, în funcție de situație.

În aceste condiții, în care datele furnizate de știință și istorie indică faptul că relaxarea măsurilor de distanțare nu este o idee bună, care vor fi acțiunile României în continuare?

Lupta cu covid-19 continuă în laboratoarele și în spitalele din întreaga lume. Pastila de inovație COVID-19 vă ține la curent, în fiecare săptămână, cu fascinanta lume a științei din jurul SARS-CoV-2.

Citește și: