62% dintre români folosesc produse care se eliberează fără prescripție medicală și numai 10% consultă medicul pentru afecțiunile minore

  • Health literacy



Potrivit studiului „Automedicația în România. Comportamente și atitudini cu privire la produsele care se eliberează fără prescripție medicală”, realizat în cadrul campaniei educaționale „Despre sănătate, cu responsabilitate”, desfășurată de RASCI (Asociația Română a Producătorilor de Medicamente fără Prescripție), 62% dintre români folosesc produse care se eliberează fără prescripție medicală atunci când se confruntă cu primele simptome ale unei afecțiuni minore.

Studiul a fost realizat de IPSOS (Institut de Publique Sondage d’Opinion Secteur) și lansat în cadrul unui eveniment, pe data de 20 februarie, la București. Au fost prezenți atât reprezentanții IPSOS și RASCI, cât și cei ai Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și Colegiului Farmaciștilor din România (CFR).

abonare

Potrivit studiului, atunci când se confruntă cu afecțiuni minore, românii au următoarele comportamente:

  • 39% dintre respondenți au folosit un medicament eliberat fără prescripție medicală (OTC) pentru a-și ameliora simptomele;
  • 23% au apelat la suplimente alimentare în gestionarea acestora, fie vitamine și minerale, fie suplimente alimentare pe bază de plante;
  • 18% nu au luat nicio măsură, ci au așteptat ca afecțiunea să treacă de la sine;
  • 16% au folosit remedii populare.

Cele mai comune afecțiuni și manifestări pentru care românii apelează la automedicație, folosind produse care se eliberează fără rețetă sunt: răceala și gripa, durerile de cap, durerile articulare și musculare, durerile menstruale, balonarea, arsurile gastrice sau durerile de stomac.

Este de așteptat că nu ne vom prezenta la medic pentru <<un banal strănut>>, este corect să luăm un antitermic atunci când avem febră până ajungem la medic, însă atunci când nu recunoaștem simptomele sau ne confruntăm cu simptome de o intensitate și durată pe care nu le-am mai întâlnit anterior, sau care se repetă relativ frecvent, este foarte important să nu amânăm și să consultăm medicul. Automedicația controlată poate fi o soluție, în sensul în care pacientul apelează la un tratament indicat anterior de către medic pentru aceeași afecțiune sau pentru simptome similare. Însă aceasta necesită o informare corectă în prealabil și o responsabilizare a pacientului cu privire la administrarea corectă a tratamentului, conform indicațiilor din prospect”, a declarat Dr. Daciana Toma, Secretar al Societății Naționale de Medicina Familiei.

Comunicat-Lansare-studiu-consumatori
De la stânga la dreapta: Roxana Bleoajă, dr. Daciana Toma, dr. farm. Răzvan Prisada, Diana Mereu

Este foarte importantă diferențierea dintre OTC (medicamente eliberate fără prescripție medicală), suplimente alimentare și dispozitive medicale.

  • Medicamentele fără prescripție medicală sunt folosite pentru a trata sau pentru a preveni anumite afecțiuni, fără a necesita prescripția sau supravegherea medicului, dar este necesară respectarea și citirea cu atenție a prospectului.
  • Suplimetele alimentare sunt preparate cu un conținut de vitamine, săruri minerale, indicate a fi utilizate în momentul în care organismul are un deficit rezultat unui aport inadecvat sau a unor pierderi crescute. Acestora nu trebuie a le fi atribuită prin reclame, prezentare sau modalitate de etichetare, proprietatea de prevenire sau tratare/vindecare a unei boli.
  • Dispozitivele medicale sunt aparate sau instrumente utilizate cu scop diagnostic, de prevenție, pentru monitorizare, compensare a unor afecțiuni sau modificarea/înlocuirea anatomiei sau a proceselor fiziologice și controlul concepției.

„Deși informațiile din studiu relevă faptul că oamenii citesc, într-un procent covârșitor, informațiile din prospect, respectiv de pe eticheta produselor care se eliberează fără prescripție medicală, fapt ce nu poate decât să ne bucure, același studiu a constatat că există confuzii frecvente între categoriile de produse pe care Asociația le reprezintă, cu precădere între OTC-uri și suplimente alimentare. Date fiind indicațiile diferite ale acestora, este extrem de important să se facă diferențierea corectă, atât timp cât vorbim despre tratament simptomatic în cazul OTC-urilor, respectiv de menținerea unei stări de sănătate în cazul suplimentelor alimentare, întrucât acestea din urmă vin să completeze o nevoie nutrițională dar nu previn, nu vindecă, nu tratează. În această situație, este firesc să ne concentrăm în continuare eforturile pe informarea corectă a utilizatorilor acestor categorii de produse, precum și pe dezvoltarea educației pentru sănătate în rândul cetățenilor”, a declarat Diana Mereu, Director Executiv RASCI.

Care sunt barierele legate de consultarea medicului?

Motivele principale pentru care este amânat un consult medical în aceste situații au fost în primul rând percepția față de severitatea afecțiunii- majoritatea afirmând că nu au considerat a fi problemă atât de serioasă. Mulți dintre respondeți au experimentat și tratat cu succes aceeași simptomatologie în trecut. Consumul mare de timp pentru o programare la medic a reprezentat, de asemenea, un impediment. Aceștia au întrebat un farmacist pentru soluționarea problemei sau consideră că medicii nu acordă suficientă atenție pacientului, cu excepția cazului când este vorba despre o problemă serioasă.

Medicul reprezintă o autoritate ,,inconfortabilă’’, descrisă prin consum de timp legat de programare, cozi la cabinet, comunicare deficitară, pacienții percepând un grad de implicare și un interes scăzut din partea medicilor de familie, majoritatea considerându-i pe aceștia drept funcționari care eliberează trimiteri către medicul specialist și rețete, dar fără a ajuta și fără a se implica în mod autentic.

În schimb, farmacistul reprezintă în opinia acestora o alternativă „la îndemână”, existând farmacii numeroase, ușor accesibile, care oferă posibilitatea de a alege ce li se potrivește. Cu toate acestea, un aspect negativ afirmat sunt interesele comerciale și target-urile de vânzări care influențează recomandările autentice (în special în cazul farmaciilor mari).

Există și o diferență de percepție și comportament cu privire la achiziția unui produs farmaceutic între grupele de vârstă. Tinerii și adulții de vârstă medie au interacțiuni de tip tranzacțional (de regulă se concentrează pe anumite produse; rareori cer recomandări), iar adulții cu vârsta de peste 50 de ani petrec mai mult timp la farmacie, cer recomandări și informații suplimentare legate de produse.

medicamente si suplimente alimentare

Cu toate acestea, când vine vorba despre o problemă de sănătate, medicul reprezintă principala sursă de informare cu privire la abordarea corectă (65%), acesta fiind urmat îndeaproape de farmacist (60%) și de sursele de informare de pe internet (42%).

Un aspect particular îl reprezintă faptul că 93% dintre pacienți citesc prospectul produsului OTC pe care îl achiziționează, iar zonele de interes sunt legate de administrare, dozaj, efecte adverse, interacțiuni medicamentoase, durata tratamentului și compoziție.

„De cele mai multe ori, persoanele care achiziționează produse care se eliberează fără prescripție medicală știu dinainte ce produse vor, fie că au mai folosit cu altă ocazie, fie că le-au mai fost recomandate sau au auzit despre acestea din diferite surse. De aceea, nu este suficient să ne bazăm pe faptul că oamenii ar trebui să citească prospectul și eticheta produsului, ci este foarte important ca noi, farmaciștii, să ne asigurăm că pacienții și consumatorii au informațiile corecte și complete, că știu ce fel de produs cumpără, înțeleg care sunt rolul și efectul acestuia asupra organismului, cum ar trebui administrat și care sunt posibilele interacțiuni pe care le poate genera”, a declarat dr. farm. Răzvan Prisada, Vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România.

Campanie Despre sanatate cu responsabilitate
Campania „Despre sănătate, cu responsabilitate” este primul demers educațional din România care își propune să informeze, să educe și să responsabilizeze consumatorii și pacienții cu privire la utilizarea corectă a medicamentelor fără prescripție medicală, suplimentelor alimentare și dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală.

Studiul de cercetare de piaţă a fost realizat de către IPSOS România în perioada august-septembrie 2019 și a inclus două etape, cercetare calitativă și cantitativă. Populația țintă a studiului au fost persoane cu vârsta între 18-55 ani, care au suferit de afecțiuni minore în ultimele 12 luni (răceală și gripă și simptome asociate, dureri, afecțiuni gastroenterologice, probleme cu somnul, stres, oboseală) și le-au tratat cu produse care se eliberează fără prescripție medicală.

Campania „Despre sănătate, cu responsabilitate” este primul demers educațional din România care își propune să informeze, să educe și să responsabilizeze consumatorii și pacienții cu privire la utilizarea corectă a medicamentelor fără prescripție medicală, suplimentelor alimentare și dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală, asumată de RASCI pe termen lung.

Campania se desfășoară fără întrerupere de la finalul anului 2017, cu sprijinul Ministerului Sănătății, Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Societății Naționale de Medicina Familiei, Colegiului Farmaciștilor din România și al Consiliului Român pentru Publicitate.

Citește și: