STUDIU: Alăptatul reprezintă un factor protectiv contra cancerului ovarian la mamă
Legătura dintre alăptatul natural și riscul de cancer ovarian a fost îndelung studiată în literatura de specialitate, însă cercetătorii au ajuns la diferite concluzii: fie alăptatul scade riscul acestui subtip oncologic, fie nu există corelație între cele două. O analiză recent publicată în revista JAMA Oncology aduce argumente convingătoare în ceea ce privește efectul protectiv al alăptatului: indiferent de numărul de sarcini, alăptatul în antecedente scade riscul de tumori ovariene invazive, iar efectul protectiv crește în funcție de durata alăptatului și cât de recent a avut acesta loc.
Despre studiu
Studiul prezent a analizat datele provenite din 13 studii efectuate de către Consorțiul Asociațiilor de Cancer Ovarian, în mai multe țări (Australia, Germania, SUA, Canada), începând cu anul 2005. În total au fost urmărite 9.973 de femei diagnosticate cu cancer ovarian și 13.843 de femei care au constituit lotul de control, toate având în antecedente cel puțin o naștere. Față de acestea din urmă, pacientele cu cancer ovarian erau mai frecvent în perioada postmenopauză, primipare (au avut o singură naștere de-a lungul vieții), aveau antecedente personale de endometrioză sau familiale de cancer ovarian, iar utilizarea de contraceptive orale era mai scăzută printre acestea.
Având în vedere faptul că ovarul poate fi afectate de mai multe tipuri de cancer, atât invaziv, cât și borderlin, studiul a analizat corelația comportamentului de alăptare cu toate tipurile tumorale ovariene. Astfel, o femeie care a alăptat de-a lungul vieții are un risc cu 24% mai scăzut de a dezvolta cancer ovarian invaziv și cu 28% mai scăzut de a dezvolta cancer ovarian borderline. Printre formele invazive, alăptatul a fost cel mai eficient contra tumorilor seroase de grad înalt, endometrioide și cu celule clare (risc cu 25%, 27% și 22% mai mic), în cazul formelor seroase de grad scăzut și mucinoase alăptatul neprezentând beneficii semnificative statistic.
Beneficiile alăptatului nu au fost diferite în funcție de parametri precum vârsta, greutatea corporală, istoricul de endometrioză sau istoricul familial de cancer ovarian. În ceea ce privește durata alăptatului în urma fiecărei sarcini, s-a observat că o durată mai mare conduce la un risc de cancer ovarian proporțional mai mic: dacă alăptatul timp de 0-3 luni scade riscul de cancer invaziv cu 18%, durata de 3-6 luni scade riscul cu 25%, până la durata de 9-12 luni și mai mult, care conduce la un risc cu 34% mai mic.
Alăptatul se dovedește protectiv împotriva cancerului ovarian timp de decenii, după ultimul episod de alăptare, însă gradul de protecție scade în timp. Comparativ cu mamele care nu au alăptat niciodată, alăptatul în ultimii 10 ani scade riscul cu 44%, iar în ultimii 30 de ani cu 17%.
„Organizația Mondială a Sănătății recomandă hrănirea exclusivă a bebelușului în primele 6 luni prin alăptat. În plus, se recomandă și introducerea altor alimente, pe lângă alăptat, timp de 2 ani. Studiul nostru susține aceste recomandări, cu mențiunea că și durata scurtă de alăptare, de 3 luni sau mai puțin, scade în mod semnificativ riscul de cancer ovarian,” afirmă autorii în cadrul articolului.
Mecanismul prin care alăptatul acționează asupra oncogenezei ovariene nu este stabilit în mod clar. În acest moment, cea mai probabilă ipoteză este aceea a supresiei ovulației cu ocazia alăptatului, ceea ce inhibă diviziunea și proliferarea celulară în interiorul ovarului, procese care pot da naștere la celule anormale, declanșatoare de tumori. Având în vedere că alăptarea este protectivă și în perioadele tardive de la naștere, în care ovulația a reînceput, aceasta are, probabil, și efecte de modulare a proceselor inflamatorii, imune sau metabolice care conduc la apariția cancerului.
Tumorile epiteliale ovariene reprezintă 85-90% din totalul cazurilor tumorale ovariene (restul cazurilor fiind reprezentate de forme rare, precum tumorile stromale sau carcinomul primar peritoneal). În funcție de aspectul histologic al celulelor care constituie tumora, există o serie de subtipuri:
- Carcinom seros de grad înalt (70%);
- Tumori endometrioide (10%);
- Tumori cu celule clare (10%);
- Tumori mucinoase (3%);
- Carcinom seros de grad scăzut (<5%).
Aceste subtipuri tumorale prezintă comportamente diferite, atât în ceea ce privește tratamentul (rata de răspuns la chimioterapie variază între 15% pentru cancerul cu celule clare și 80% pentru carcinomul seros de grad înalt) cât și în ceea ce privește comportamentul genetic (prezența diferitelor mutații, precum KRAS, BRAF, TP53 sau BRCA).
Cancerul ovarian este o formă cu un prognostic rezervat cunoscut: mai puțin de jumătate de femeile afectate sunt în viață la 5 ani de la diagnostic. Acesta este de 10 ori mai rar decât cancerul mamar, însă conduce la un număr de decese global mai mare: 1000.000 de decese anual, cea mai mare rată de mortalitate printre cancerele ginecologice. În plus, acest cancer este caracterizat de o rată ridicată de recurență în urma exciziei chirurgicale sau chimioterapiei.
Având în vedere că acest subtip tumoral este detectat în stadii tardive (75% dintre cazurile diagnostice se află în stadiul III), o strategie importantă în managementul acestuia este instituirea de metode de prevenție. Factorii de risc cunoscuți ai cancerului ovarian (împreună cu tumorile falopiene și peritoneale) includ istoricul familial, predispoziția genetică, vârsta și prezența endometriozei, asupra cărora nu putem acționa. Cu toate acestea, există o serie de metode preventive:
- Utilizarea contraceptivelor orale timp de cel puțin 3 ani scade riscul de a dezvolta aceste maladii cu 30-50%;
- Numărul de sarcini și perioada în care mama alăptează natural se corelează, și acestea, cu un risc scăzut de a dezvolta cancer ovarian;
- Anumite proceduri chirurgicale: excizia uterului, ovarelor și a trompelor uterine, indicate femeilor cu predispoziție genetică marcată (prezența mutațiilor BRCA sau a sindromului Lynch).
În afară de protecția contra cancerului ovarian, alăptarea la sân conduce la numeroase beneficii de sănătate pentru mamă:
- Mai multe studii au concluzionat că alăptatul timp de minimum 3 luni ajută la scăderea în greutate după sarcină: mamele care alăptează au revenit la greutatea corporală pre-sarcină în 12 luni, spre deosebire de mamele care au apelat la lapte praf;
- Prolactina, hormonul care stimulează lactația, contribuie și la scăderea trigliceridelor și la creșterea HDL-colesterolului, colesterolul „bun”, astfel, în perioada alăptării, mama beneficiază de un oarecare factor protectiv împotriva bolilor cardiovasculare;
- Alăptatul ameliorează concentrațiile glucozei și insulinei în sânge, iar femeile care au alăptat între 6 și 12 luni au un risc cu 48% mai scăzut de a dezvolta diabet zaharat;
- Mai multe studii sunt în favoarea unui efect protectiv al alăptatului contra cancerului de sân, în special cel apărut înainte de menopauză.
Citește și:
- #ESMO19. Olaparib, asociat tratamentului de întreținere cu bevacizumab, crește supraviețuirea fără progresie a bolii la pacientele cu cancer ovarian avansat
- STUDIU. Alăptatul la sân scade riscul mamei de a dezvolta diabet zaharat
- Româncele vor beneficia de un plan personalizat de prevenție a cancerului ovarian