STUDIU. O nouă clasificare a insomniei, în cinci subtipuri, ar putea contribui la personalizarea tratamentului

Health literacy

Loredana Gheorghe
15 februarie 2019
Citit de 7438 ori.

Cercetătorii olandezi au identificat cinci subtipuri noi de insomnie, pe baza cărora ar putea fi personalizate terapiile pentru tratarea insomniei. Subtipurile nu sunt legate de tulburările de somn, ci mai degrabă sunt diferențiate prin trăsăturile biologice și istoricul personal. Cele cinci subtipuri și-au demonstrat stabilitatea în timp și se asociază cu anumite comorbidități precum depresia, aspecte electroencefalografice, dar și răspunsurile la tratamente, notează specialiștii.

Studiul a fost publicat online în Lancet Psychiatry.

Insomnia este a doua cea mai răspândită tulburare mentală și este un factor de risc principal pentru depresie. Constatările clinice inconsecvente la pacienții cu tulburare de somn sugerează că există o eterogenitate, subtipurile acestei boli rămânând nerecunoscute.

„Subtipurile de insomnie propuse anterior au fost dezvoltate printr-o abordare “de sus în jos” și s-au axat pe caracteristicile somnului, cum ar fi dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit. Acestea nu au fost suficient de fiabile și au fost, în mare parte, eliminate” – subliniază Tessa Blanken, de la Department of Sleep and Cognition, Netherlands Institute for Neuroscience, Amsterdam. „Cercetătorii au suspectat faptul că “subtipuri mai clare ale tulburărilor de insomnie ar putea fi descoperite prin utilizarea unei abordări “de jos în sus”, bazată pe un set multidimensional de date stabile, cum sunt caracteristicile biologice, care sunt relevante pentru insomnie”.

Pentru realizarea acestui studiu, specialiștii au analizat datele provenite de la 4.322 de adulți, din Netherlands Sleep Registry, care au completat cel puțin unul din 34 chestionare selectate, cu privire la trăsăturile de personalitate, somn, evenimente de viață și istoricul stării de sănătate. Dintre aceștia, 2.224 (51%) aveau o tulburare de somn probabilă, definită ca având un Indice de Severitate a Insomniei (ISI) de cel puțin 10. Restul de 2.098 de participanți (49%), aveau scoruri ISI mai scăzute și au servit drept eșantion control.

Folosind analiza latentă a claselor răspunsurilor la chestionare ale grupului cu insomnie, cercetătorii au identificat următoarele subtipuri de insomnie:

Subtipul 1 (19% din grup), caracterizat prin scoruri ridicate pentru numeroase trăsături de stres, cum ar fi neuroticismul și senzația de tensionare. Acest subtip este denumit „insomnie cauzată de stres puternic”;
Subtipul 2 (31%) și subtipul 3 (15%) sunt caracterizate prin stres moderat. Aceste subtipuri se disting pe baza faptului că pacientul este fie sensibil, fie insensibil la o recompensă. Subtipul 2 se numește „insomnie cauzată de stres moderat, cu sensibilitate la recompense” (cu răspunsuri la emoții plăcute), iar subtipul 3 se numește „insomnie cauzată de stres moderat, cu insensibilitate la recompense”;
Subtipul 4 (20%) și subtipul 5 (15%) sunt caracterizate prin mai puțin stres. Ele diferă în măsura în care pacienții suferă de insomnie ca răspuns la evenimentele de viață stresante. Pentru pacienții cu subtipul 4, evenimentele stresante induc insomnie severă și de lungă durată, în timp ce pentru pacienții cu subtipul 5, somnul nu este afectat de astfel de evenimente. Subtipul 4 se numește „insomnie cauzată de stres scăzut, cu reactivitate mare”, iar subtipul 5, „insomnie cauzată de stres scăzut, cu reactivitate mică”.

Aceste subtipuri au apărut ca profile specifice, multivariate, cu caracteristici stabile, care nu au fost direct legate de somn, dar au fost relevante pentru insomnie, notează cercetătorii. Într-un sub-eșantion de 215 dintre cei 2.224 de pacienți cu insomnie, care au fost reevaluați după 4,8 ani, probabilitatea menținerii subtipului lor inițial a fost de 0,87, ceea ce indică o stabilitate ridicată a clasificării.

Specialiștii au replicat subtipurile de insomnie într-un al doilea set de date din Netherlands Sleep Registry pentru 251 adulți cu tulburări de somn. Caracteristicile acestor subtipuri de insomnie diferă de cele ale persoanelor din eșantionul control, care nu suferă de insomnie. Astfel, cercetătorii indică faptul că este fezabil să se determine aceste subtipuri folosind un set concis de întrebări.

Cu toate acestea, Tessa Blanken a avertizat că sunt necesare mai multe studii înainte ca furnizorii de asistență medicală să poată folosi direct aceste subtipuri pentru a individualiza tratamentul.

Aceeași echipă de cercetători efectuează în prezent un studiu clinic cu scopul de a investiga dacă diferitele subtipuri pot fi folosite pentru identificarea persoanelor care suferă de insomnie și care au cel mai mare risc pentru depresie. De asemenea, cercetătorii explorează dacă terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, completată sau nu de cronoterapie, poate ajuta la prevenirea dezvoltării depresiei.

Dr. Tsuyoshi Kitajima, de la Departamentul de Psihiatrie, Fujita Health University School of Medicine, Aichi, Japonia, consideră că acest studiu sugerează faptul că “subtiparea este posibilă în rândul unei populații cu insomnie. Această abordare nouă ar putea adăuga o nouă pagină în istoria nosologiei insomniei, promovând descoperiri de mecanisme noi și intervenții variate”.

Citește și: