Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Taxa de clawback ar putea ajunge la 30% la finalul anului 2019. Care este impactul asupra accesului pacienților la tratamente inovatoare?

mm
01 Jul 2019
7979 Views

20% dintre medicamentele inovatoare din România au fost retrase de pe piață. Taxa de clawback este considerată principalul motiv pentru lipsa medicamentelor din farmacii și din spitale, aceasta dublându-se în ultimii trei ani. Se estimează că până la finalul anului 2019, taxa clawback va ajunge la 30%, ceea ce va accentua criza medicamentelor. În acest ritm, România se îndepărtează de standardele europene de acces la tratament pentru pacienți, după cum afirmă Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

În prezent, populația europeană are o speranța de viață cu 30 de ani mai mare, comparativ cu cea de acum un secol. Speranța de viață a crescut cu 1,74 ani în intervalul 2000-2009, iar medicamentele inovatoare au contribuit cu 73% la această creștere.

abonare

Având în vedere valoarea pe care terapiile moderne o aduc asupra calității vieții pacienților și implicit asupra sistemului sanitar, prin reducerea zilelor de spitalizare și a altor costuri directe, se impune o creștere a bugetului alocat medicamentelor. De asemenea, este necesară reevaluarea situației taxei de clawback în România, aceasta fiind o soluție nesustenabilă, după cum estimează ARPIM (Asociatia Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente) și CNAS.

Industria farmaceutică acoperă integral costurile medicamentelor pentru un pacient din 4

Taxa clawback își propune să prevină cheltuielile excesive din partea statului, dar în același timp reprezintă o barieră în calea accesului la medicamente. Introdusă pentru prima dată în România în 2009, a fost o metodă de a controla bugetul într-o perioadă de criză economică. Producătorii de medicamente trebuie să suporte integral diferența dintre bugetul alocat pentru medicamente și consumul real. Prin taxa de clawback este desemnată suma pe care companiile farmaceutice trebuie să o returneze statului.

Acest sistem de taxare, alături de politica celui mai mic preț european, reprezintă de fapt pe termen lung dezavantaje pentru pacienți. În România, peste 2.000 de medicamente, inclusiv 400 de medicamente originale au fost retrase de pe piață. Pentru multe dintre acestea nu există alternative terapeutice.

Taxa clawback s-a dublat în ultimii 3 ani, de la 12,4%, în trimestrul III din 2015, la 24,6%, în primul trimestru din 2019. Se așteaptă ca la finalul anului să ajungă la 30%

Investiția în inovație, beneficii pe termen lung

Bugetul alocat medicamentelor este insuficient în momentul actual, deși a crescut  în trimestrul IV din 2018 cu 5,3 %, în urma ajustării acestuia cu rata inflației. Bugetul a înregistrat o creștere anuală sub 1% în ultimii 6 ani, iar nevoile pacienților, în aceeași perioadă, au crescut cu 5%.

Diferența dintre bugetul medicamentelor și nevoile de tratament ale românilor este de 2 miliarde de lei, sumă care reprezintă o treime din bugetul alocat pentru compensare necondiționată.

Pentru ca un tratament modern să intre pe lista de medicamente compensate în România este necesară o perioadă de 43 de luni, de la momentul aprobării din partea Agenției Europene a Medicamentului. În țări precum Bulgaria și Cehia, această perioadă este de două ori mai mică.

Beneficiile pacienților depind direct de accesul la tratamentele moderne care apar într-un ritm rapid. Inovația în medicină a permis eliminarea unor boli infecțioase care reprezentau o mare povară asupra societății, precum hepatita C. De asemenea, infecția HIV poate fi controlată prin mijloacele disponibile astăzi, iar pacienții pot avea o speranță de viață similară cu cea din populația generală. S-a redus și gradul de invaliditate a pacienților, permițând reintegrarea lor în societate. Rata întoarcerii în câmpul muncii după un diagnostic de cancer a crescut cu peste 75%.

Taxa clawback, nesustenabilă

O soluție pe termen scurt propusă de ARPIM este plafonarea taxei de clawback prin implementarea a două praguri diferite, unul pentru medicamente off patent și generice și altul pentru medicamentele originale încă sub patent, alături de creșterea bugetului pentru medicamente.

Conform analizelor din partea CNAS și ARPIM, implementarea unei taxe de clawback diferențiată nu este, însă, o soluție fezabilă pe termen lung.

Citește și: