“State of Innovation 2018”: Dr. Marius Geantă, despre accesul la imunoterapii și cum trebuie regândit sistemul în oncologie
Sute de celule canceroase sunt produse zilnic în corpul uman. Totuși, nu toți oamenii ajung să dezvolte o formă de cancer, datorită capacității sistemului imunitar de a identifica aceste celule ca fiind „non-self” (străine corpului). Apariția cancerului este însoțită de „paralizia” sistemului imunitar, care nu mai reușește să lupte eficient împotriva celulelor maligne.
Primul medicament imuno-oncologic, capabil să „trezească” sistemul imunitar pentru a lupta împotriva celulelor canceroase, a fost aprobat în 2010. Spre deosebire de chimioterapie și de tratamentele oncologice țintite, medicamentele imuno-oncologice nu acționează asupra celulelor canceroase, ci asupra sistemului imun, pe care îl reactivează pentru a lupta împotriva cancerului.
Conform datelor Societății de Oncologie Medicală, 2.004 sunt în proces de dezvoltare sau au apărut deja pe piață în întreaga lume, adresându-se unui număr de 303 tipuri de cancer. În acest moment, 17 tipuri de cancer au deja cel puțin o imuno-terapie aprobată ca opțiune de tratament.
În România, la începutul anului 2017 a fost încheiat primul contract cost-volum pentru accesul la tratamentul imuno-oncologic nivolumab al pacienților cu melanom malign metastatic nerezecabil. Au urmat contracte cost volum cu același medicament pentru cancerul renal și pentru linia a doua de tratament pentru cancerul pulmonar. În decembrie 2017 a fost semnat și contractul pentru prima imunoterapie (pembrolizumab) în prima linie a cancerului pulmonar, dar încă nu a fost promovată Hotărârea de Guvern care să introducă terapia pe lista medicamentelor compensate.
Un alt pas înainte în domeniul imuno-oncologie este reprezentat de terapiile CAR-T. Acestea au la bază limfocitele T ale organismului, care joacă un rol critic în orchestrarea răspunsului imun și eliminarea celulelor canceroase. În toamna anului 2017, agenția americană Food and Drug Administration (FDA) a aprobat primele două terapii celulare CAR-T, pentru tratamentul leucemiei limfoblastice acute cu precursori de celule B și, respectiv, pentru limfomul non-Hodgkin cu celule B mari. Alte 162 de astfel de terapii se află în faza de studiu clinic.
Producerea terapiilor CAR-T presupun un proces complex:
- recoltarea de sânge de la pacient
- separarea celulelor T și transportarea acestora la o fabrică special echipată
- reprogramarea celulelor pentru a lupta eficient împotriva cancerului, folosind ingineria genetică
- multiplicarea celulelor reprogramate
- transportul către centrul medical, unde se administrează pacientului într-o perfuzie unică
Având în vedere particularitățile terapiilor CAR-T, este esențială atât dezvoltarea infrastructurii necesare pentru producerea acestor în proximitatea spitalelor în care se află pacienții, cât și identificarea unei modalități noi de acces pe piață.
Cu ocazia evenimentului lansării Raportului Anual „State of Innovation 2018”, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a vorbit despre cele mai importante progrese imuno-oncologice din ultimul an și despre ce trebuie să facă România pentru a se ține pasul cu avansul imuno-oncologiei:
Articole recomandate:
“State of Innovation”: Terapiile interferon-free au potențialul de a elimina hepatita C
2.004 imunoterapii se află în dezvoltare, în 3.024 de studii clinice pentru 303 tipuri de cancer