Telemedicina, un instrument vital în combaterea pandemiei COVID-19. Care sunt soluțiile implementate în România?

  • Acces la inovație
  • Medicina digitală



Efectuarea unei examinări fizice, conexiunea inter-umană, identificarea unor indicii non-verbale și transmiterea empatiei au reprezentat esența relației medic-pacient dintotdeauna. Pandemia COVID-19 cu care se confruntă omenirea accelerează trecerea la un nou model de asistență medicală, livrată de la distanță, care cuprinde beneficiile tehnologiilor digitale și de date. Astfel, într-o perioadă în care distanțarea socială se numără printre măsurile majore utilizate pentru combaterea pandemiei COVID-19, telemedicina se evidențiază ca tehnologie cheie pentru comunicații sigure și eficiente.

Organizația Mondială a Sănătății a menționat telemedicina printre serviciile esențiale în „consolidarea răspunsului sistemelor de sănătate la pandemia COVID-19”. Conform unei noi politici OMS, în cadrul acțiunii de optimizare a furnizării serviciilor de sănătate, telemedicina ar trebui să fie unul dintre modelele alternative pentru serviciile clinice și sprijinul decizional clinic.

abonare

Prevederi referitoare la serviciile de telemedicină, extrase din HG 252/30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial 266/31 martie 2020

Executivul a aprobat Hotărârea de Guvern care cuprinde o serie de măsuri în domeniul sănătății pe perioada instituirii stării de urgență pe teritoriul României. Propunerile specialiștilor din domeniul medical și ale pacienților au fost analizate și implementate în Hotărârea de Guvern, în scopul asigurării accesului la servicii medicale în condiții de siguranță pentru medici și pacienți, prin limitarea deplasărilor și interacțiunii cu alte persoane.

În articolul 12 al Hotărârii de Guvern sunt menționate câteva prevederi referitoare la posibilitatea acordării de consultații la distanță, dar și transmiterea documentelor medicale prin mijloace digitale:

  • Pe perioada stării de urgență, medicii de familie și medicii de specialitate din ambulatoriul clinic pot acorda consultații la distanță, care pot fi realizate prin orice mijloace de comunicare, cu încadrarea într-un număr maxim de 8 consultații/oră.
  • De asemenea, în vederea asigurării managementului pacienților simptomatici de către medicii de familie și medicii de specialitate din specialitățile clinice din ambulatoriul clinic, pe perioada stării de urgență pacienții beneficiaza de consultații, inclusiv la distanță, pentru orice manifestări clinice sugestive pentru infecția cu coronavirus, pentru toate persoanele aflate pe teritoriul României, chiar dacă nu sunt asigurate.
  • Medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriul clinic va consemna consultațiile medicale la distanță în fișa pacientului și în registrul de consultații, după caz, cu indicarea mijlocului de comunicare utilizat și a intervalului orar în care acestea au fost efectuate, și va emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical. Documentele, inclusiv prescripțiile medicale, vor fi transmise pacientului prin mijloace de comunicare electronică.
  • Pentru emiterea prescripției medicale se pot acorda consultații la distanță în structurile ambulatorii ale spitalelor publice și private.

Citiți comunicatul de presă emis de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

De asemenea, accesați hotărârea integrală.

În acest context, Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie, for reprezentativ al medicilor din familie din România, face o serie de recomandări cabinetelor de medicina familiei, pe durata stării de urgenţă. Astfel, referitor la consultația la distanță, câteva dintre recomandări sunt următoarele:

  • Prescripția electronică (rețeta) emisă online, validată de SIPE (Sistemul Informatic de Prescripţie Electronică), nu necesită semnătura olografă („de mână”) și parafa medicului și nici ștampila cabinetului. De asemenea, prescripția emisă online poate fi identificată în SIPE de farmacie pe baza unor elemente de identificare ce pot fi comunicate pacientului telefonic: serie și număr rețetă, cod parafă medic, CUI cabinet, data emiterii rețetei. Prescripția electronică emisă offline necesită doar semnătura olografă și parafa medicului.
  • În ceea ce privește programarea consultaţiilor la distanţă, acestea pot fi efectuate în mod similar cu consultațiile clasice, astfel încât în momentul în care va acorda consultația la distanță medicul să aibă acces la fișa pacientului. Suplimentar, se recomandă ca pe perioada stării de urgență telefonul pentru programări să fie disponibil, în măsura posibilităților fiecărui cabinet în parte, între orele 8:00-20:00 și nu doar în timpul programului de lucru al cabinetului.
  • Este recomandată utilizarea unei aplicații dedicate pentru cabinet (astfel încât înregistrarea datelor să poată fi realizată simultan atât în fișă cât și în registru) sau a unei platforme dedicate pentru telemedicină care pot asigura înregistrarea pentru o perioadă de timp atât la pacient cât și la medic a conținutului consultației și securitatea datelor. Aplicații de tipul Skype, Whatsapp, poșta electronică (e-mail) și/sau telefon se încadrează de asemenea în definiția largă a „mijloacelor de comunicare electronică” și pot fi utilizate. Indiferent de mijlocul de comunicare folosit, atât medicul cât și pacientul trebuie să asigure protecția datelor iar pacienții trebuie informați despre limitele consultului la distanța și necesitatea apelării cabinetului sau 112 în situația modificării, respectiv agravării simptomelor.

Pentru toate recomandările privind consultațiile la distanță, accesați documentul integral.

Telemedicina se evidențiază ca tehnologie cheie pentru comunicații sigure și eficiente.
Pe perioada stării de urgență, medicii de familie și medicii de specialitate din ambulatoriul clinic pot acorda consultații la distanță, care pot fi realizate prin orice mijloace de comunicare, cu încadrarea într-un număr maxim de 8 consultații/oră. Sursa: Pexels

Ce este telemedicina?

Telemedicina reprezintă furnizarea de la distanță a serviciilor de asistență medicală, bazată pe utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor, în situații în care cadrul medical și pacientul (sau două cadre medicale) se află în locații diferite. Aceasta presupune transmiterea în siguranță a datelor și informațiilor medicale, sub formă de text, sunet, imagine sau în alte formate necesare pentru prevenirea, diagnosticarea, tratarea și urmărirea pacienților.

Telemedicina cuprinde o mare varietate de servicii, printre cele mai des menționate numărându-se teleconsultația, telemonitorizarea, teleradiologia (transmiterea electronică a imaginilor radiografice dintr-o locație geografică în alta, în scopul interpretării și ulterior al consultației) și nu numai. Printre alte posibile servicii se numără centrele de apel/centrele de informare online pentru pacienți, consultațiile la distanță/e-vizitele sau videoconferințele între cadre medicale. De asemenea, servicii de telemedicină pot fi considerate și portalurile de informații din domeniul sănătății, fișele medicale electronice, dar și transmiterea pe cale electronică a rețetelor și trimiterilor (e-rețete, e-trimiteri).

Beneficiile telemedicinei în combaterea pandemiei COVID-19

Telemedicina poate contribui la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, atât pacienți cât și cadre medicale, oferind în același timp posibilitatea de a răspunde provocărilor cu care se confruntă sistemele de sănătate. Aceasta poate înlesni accesul la tratament specializat în zone unde nu există suficienți specialiști sau unde accesul la serviciile medicale se face cu dificultate. Telemonitorizarea poate îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu boli cronice și a persoanelor în vârstă, care necesită monitorizare permanentă, reducând frecvența vizitelor la medic și numărul de internări în spital. Serviciile de tipul teleradiologiei și al teleconsultațiilor pot contribui la scurtarea listelor de așteptare, pot optimiza utilizarea resurselor și pot ajuta la creșterea productivității.

Telemedicina nu este doar o opţiune comodă şi rapidă de acces la serviciile medicale, ci și o adevărată necesitate în contextul actual, în care deplasările şi interacţiunile umane trebuie minimizate cât mai mult pentru limitarea răspândirii epidemiei cauzate de coronavirus. Asistența medicală la distanță reprezintă o parte importantă a răspunsului global la pandemia COVID-19, grăbind procesul de utilizare a tehnologiilor digitale în practica medicală.

Deoarece numărul cazuri de infectare cu noul coronavirus SARS-CoV-2 este în continuă creștere la nivel mondial, eforturile autorităților se concentrează pe contracararea presiunii asupra spitalelor, care este din ce în ce mai ridicată. Țările Uniunii Europene prezintă deficiențe de profesioniști din domeniul sănătății, împreună cu o calitate inegală și dezechilibre în ceea ce privește accesul la servicii de asistență medicală. Cel mai mare risc de infecție îl au profesioniștii din domeniul sănătății aflați în prima linie de răspuns la pandemia COVID-19. Astfel, până la data de 3 aprilie 2020, România are aproape 500 de cazuri de cadre medicale infectate cu noul coronavirus. Telemedicina poate contribui la diminuarea acestui risc prin reducerea la minimum a interacțiunilor față în față, în cazurile în care efectuarea consultațiilor medicale la distanță este posibilă.

Contribuind la respectarea măsurilor de distanțare socială, telemedicina poate influența direct fenomenul de aplatizare a curbei epidemice, asociat cu diminuarea cererii asupra sistemelor de sănătate din întreaga lume, încetinind transmiterea și răspândind incidența pe o perioadă mai lungă de timp. Acest fenomen a pornit de la un model epidemiologic publicat în The Lancet și popularizat pentru fi integrat în strategiile de sănătate folosite de fiecare țară.

Telemedicina reprezintă furnizarea de la distanță a serviciilor de asistență medicală, bazată pe utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor.
Telemonitorizarea poate îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu boli cronice și a persoanelor în vârstă, care necesită monitorizare permanentă, reducând frecvența vizitelor la medic și numărul de internări în spital. Sursa: freepik

Cazurile în care telemedicina poate fi utilizată în cazul infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 includ:

  • Pentru pacienți: pacienți auto-izolați / izolați la domiciliu (auto-monitorizare și distanță), pacienți cu cazuri ușoare (monitorizare la distanță și tratament), pacienți după externare (urmărire).
  • Pentru lucrătorii din domeniul sănătății: clinicienii cu simptome ușoare pot lucra în continuare cu pacienți, clinicieni pensionari, a doua opinie pentru cazuri grave, schimb transfrontalier de experiență, teleradiologie, instruiri online pentru lucrătorii din domeniul sănătății.
  • Telemedicina poate fi utilizată ca instrument de asistență pentru sănătate mintală pentru pacienți și lucrători din domeniul sănătății și poate fi inclus în procesul de testare SARS-CoV-2 (program electronic pentru teste clinice și la domiciliu) și gestionarea timpului de așteptare al pacienților prin utilizarea programului electronic.

Provocările asociate dezvoltării telemedicinei

Integrarea acestor noi tipuri de servicii în sistemele de sănătate reprezintă o misiune plină de provocări. Atât necesitatea, cât și acceptarea socială există, iar tehnologia este disponibilă și se îmbunătățește constant. Totuși, în ciuda aprobărilor din ultima perioadă, asistența medicală la distanță mai are de înfruntat multe obstacole, printre care putem menționa:

  • Telemedicina nu este o soluție viabilă pentru multe persoane în vârstă, cu posibilități financiare limitate sau mai puțin sofisticate din punct de vedere tehnic;
  • Nevoia de consolidare a nivelului de încredere a pacienților în serviciile de telemedicină;
  • Asigurarea clarității din punct de vedere juridic și depășirea unor obstacole de reglementare;
  • Rezolvarea unor probleme tehnice și facilitarea dezvoltării pieței;
  • Lipsa unei infrastructuri digitale, care să asigure conexiuni sigure între pacienți și medici.
Telemedicina reprezintă furnizarea de la distanță a serviciilor de asistență medicală, bazată pe utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor.
Într-o perioadă în care distanțarea socială se numără printre măsurile majore utilizate pentru combaterea pandemiei COVID-19, telemedicina se evidențiază ca tehnologie cheie pentru comunicații sigure și eficiente. Sursa: freepik

Implementarea soluțiilor de telemedicină în România

Ca răspuns la nevoile pacienților în contextul măsurilor de securitate anunțate de autorități pentru combaterea pandemiei COVID-19, o serie de operatori au anunțat servicii de telemedicină la nivelul României:

  • Spitalul Sanador a lansat platforma Dr. Sanador – Consultații Medicale Online, care permite o interacțiune virtuală live cu peste 150 de medici din zeci de specialități medicale, în urma unei programări.
  • Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria ofera pacienților posibilitatea de a beneficia de consultații online, desfășurate de la distanță, pe perioada stării de urgență, prin intermediul platformei Clinica Virtuală.
  • MedLife a lansat serviciul de consultanţă medicală online, prin videoconferinţă, cu ajutorul căruia pacienţii vor putea interacţiona cu medicii specialişti prezenţi în clinicile MedLife, pentru numeroase specialităţi.
  • Medicover a lansat MediCall, dezvoltat în parteneriat cu Atlas. De asemenea, platforma Atlashelp oferă consultații online într-o varietate de domenii, de la psihoterapie, până la fitness și nutriție.
  • Furnizorul de servicii medicale Arcadia, cea mai mare rețea privată de sănătate din regiunea Moldovei, a anunțat lansarea serviciilor medicale de telemedicină ArcadiaLine.
  • Centrul Medical Emerald pune la dispoziția pacienților aplicația mobilă Alini pentru sfaturi medicale la distanță.
  • Doclandia, cel mai mare spital virtual dezvoltat în România, oferă gratuit platforma sa tehnologică Guvernului României, în special Ministerului Sănătății, pe perioada stării de urgență, pentru a fi utilizată de către toți medicii români. Platforma oferă acces continuu la informații medicale furnizate de doctori, prin toate metodele de comunicare: mesaje nelimitate cu un medic de familie, consultații video online, programarea vizitelor la cabinet sau a vizitelor la domiciliu.
  • Programul „Medici pentru România” a lansat campania „Nu uităm de ceilalți” prin care doctori din întreaga lume asigură suport online pacienților care suferă de boli cronice sau au diverse simptome ușoare, fără legătură cu COVID-19 și fără să fie necesară o vizită la spital.
  • Platforma de telemedicină Medicentrum poate funcționa ca a doua opinie sau ca primă evaluare la un medic.
  • De asemenea, pe piața din România există de câțiva ani diverse start-up-uri care contribuie la digitalizarea consultațiilor medicale, cum ar fi: Telios, MedicChat, Doxtar. Aceste platforme pun la dispoziția pacienților servicii de consultanţă medicală și sfaturi personalizate oferite de medici specialişti.
  • RecoMedica oferă evaluare medicală online, ajutând utilizatorii să identifice dacă simptomele pe care le au sunt urgente sau dacă sunt legate de COVID-19.
  • Aplicația mobilă Femyo este dedicată actualelor și viitoarelor mame, oferind consultații online în specialități precum ginecologie, endocrinologie, pediatrie și medicină de familie.
  • XpertEye facilitează o multitudine de soluții de telemedicină, printre care și consultații medicale la distanță. Serviciile Ama XpertEye sunt disponibile încă din anul 2016, însă în România nu a existat până acum cadrul legal pentru implementare, în comparație cu țări precum Franța, Belgia, Marea Britanie, unde sunt folosite la scară largă.
  • Fundația de Ajutor Medical Profilaxis din Timișoara oferă, încă din 2016, persoanelor din zone rurale servicii medicale de specialitate, prin intermediul unei soluții de telemedicină. Conceptul utilizat permite consultații de la distanță, realizate de către medici de diverse specialități localizați într-o stație centrală (de exemplu, într-o policlinică dintr-un oraș mare) și care sunt conectați în timp real prin internet (cu ajutorul unui soft dedicat) cu un cadru medical care operează într-o stație periferică (mobilă) la zeci sau sute de km distanță. Operatorul stației mobile are la dispoziție un kit format din echipamente de investigații portabile, speciale pentru telemedicină (precum stetoscop digital, ecograf, EKG, dermatoscop) cu care investigează, comunicând în timp real cu medicul specialist din stația centrală, care îl ghidează și care realizează consultația propriu-zisă, având ca suport și rezultatele investigațiilor respective. Stația periferică poate fi amplasată într-un cabinet improvizat, cu dotări minime, sau poate fi mobilă, operatorul având posibilitatea de a se deplasa la domiciliul pacientului. Consultațiile realizate astfel au toate datele unei consultații clasice (anamneză, investigații, diagnostic, tratament), iar la final pacientul primește o schemă de tratament și o scrisoare medicală.
  • Spitalul Clinic Colentina, în parteneriat cu Medicentrum și Lite Microsystems, pune la dispoziție un serviciu online gratuit de evaluare medicală la distanță. Această măsură a fost luată după ce, începând cu data de 17 martie 2020, Spitalul Clinic Colentina a decis oprirea tuturor internărilor și s-a transformat în centru pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus.
  • De asemenea, începând cu data de 23 martie 2020, Institutul Național de Endocrinologie „C.I. PARHON” pune la dispoziția pacienților un serviciu online gratuit de consiliere medicală la distanță, prin intermediul căruia medicii specialiști pot oferi recomandări medicale.

Notă: această listă nu este exhaustivă, fiind actualizată constant.

Un ghid rapid pentru evaluarea pacienților prin apel telefonic sau video

Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov a adaptat un algoritm pentru consultațiile la distanță a pacienților cu COVID-19 destinat medicilor de familie, elaborat de Dr. Trisha Greenhalgh, profesor la Universitatea Oxford, și publicat de British Medical Journal.

Un ghid rapid pentru evaluarea pacienților prin apel telefonic sau video
Infografic. Algoritm de consultații la distanță pentru pacienții cu COVID-19 destinat medicilor de familie, publicat în BMJ și adaptat în limba română de AMFB.

Deși a apărut încă din anii 1960, când NASA o folosea pentru monitorizarea stării de sănătate a astronauților trimiși în spațiu, și s-a dezvoltat constant odată cu progresul tehnologic, telemedicina nu a devenit încă un element principal al practicii medicale. Din păcate, telemedicina nu este în totalitate o soluție pentru criza actuală, dar are toate șansele să devină una dintre „consecințele” de durată a acestei pandemii. Este foarte posibil ca practicile sociale și medicale efectuate ca răspuns la infecția globală cu noul coronavirus să rămână în vigoare mult timp după ce criza va lua sfârșit. Telemedicina nu poate înlocui o examinare medicală clasică, dar poate juca rolul unei consultații medicale preliminare, având multiple beneficii atât pentru pacient, cât și pentru profesioniștii din domeniul sănătății.

Citește și: