Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

„Time is brain”. Intervenția precoce într-un AVC crește speranța de viață și scade rata dizabilitaților

mm
27 iul. 2017
1699 Views

60.000 de români suferă un accident vascular cerebral în fiecare an și aproximativ 54.000 mor din aceasta cauză. Recunoasterea rapidă a unui AVC și intervenția terapeutică imediată scad rata deceselor și gradul de dizabilitate. Depistarea precoce a semnelor unui AVC a fost una dintre teme abordate în cadrul conferinței organizate de Centrul pentru Inovație în Medicină pentru a marca Ziua Mondială a Creierului, unde s-au discutat măsurile concrete prin care se pot îmbunătăți statisticile care plasează România pe primele locuri la nivel european în ceea ce privește mortalitatea prin afecțiuni care pot fi prevenite până la 90% cum este AVC.

„Prezentarea rapidă la un spital specializat în tratamentul AVC, după apariția simptomelor și tratamentul instituit precoce maximizează șansa de succes terapeutic și de recuperare post-AVC”, a declarat dr. Armand Frăsineanu, medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina, în cadrul conferinței.

Timpul pierdut înseamnă țesut cerebral pierdut. Ocluzia arterială care se produce în cadrul unui AVC ischemic determină privarea creierului de oxigen și glucoză, precum și scăderea producției de energie, ceea ce va determina moartea neuronală. În centrul zonei de ischemie leziunile sunt ireversibile. Marginile zonei afectate cuprind neuronii la risc, care pot fi salvați dacă se restabilește fluxul de sange într-un timp util. Pe baza acestor observații se consideră că intervenția terapeutică prin tromboliză are cea mai mare rată de succes în prima oră, cunoscută sub denumirea de ”golden hour”.

Cu roșu – țesutul cerebral cu leziuni ireversibile (necroza), iar cu verde zona care poate fi salvată în cazul în care se intervine la timp, numită și zona de penumbră. Sursa foto – New England Journal of Medicine

FAST (Face, Arms, Speech, Time) reprezintă cea mai cunoscută metodă de indentificare a semnelor a unui AVC, fiind dezvoltată de World Stroke Foundation, și urmărește: asimetria facială, inabilitatea ridicării ambelor brațe și problemele de vorbire. Adresarea la un serviciu de urgență în cel mai scurt timp este vitală în cazul instalării acestor simptome.

Pe langă manifestările enumerate care sunt cele mai frecvente, există și alte elemente clinice care ar trebui să fie semnale de alarmă:

  • amorțeli sau slăbiciune la nivelul feței, brațelor sau picioarelor, localizate pe o parte
  • confuzie sau dificultăți de întelegere a limbajului
  • tulburări de vedere, cum ar fi pierderea bruscă a vederii
  • pierderea bruscă a echilibrului, amețeală, probleme de coordonare
  • cefalee severă fără o cauză aparentă;

Instalarea buscă a acestor manifestări  cea care trebuie să atenționeze pacientul.

Aceleași semne se pot întalni și într-un accident ischemic tranzitor (AIT), care reprezintă episoade ischemice care dispar de la sine în mai puțin de o oră, de obicei (deși se admite un interval de până la 24 de ore) și care ”anunță” uneori un AVC. Investigațiile imagistice nu arată însă modificări patologice în acest caz. 40% dintre persoanele care fac un atac ischemic tranzitor vor ajunge în cele din urma la accident vascular cerebral constituit. De aceea, AIT este considerat o urgență medicală și prezența unor semne chiar tranzitorii trebuie să determine prezentarea la medic.

Există cazuri când AVC nu sunt precedate de o simptomatologie evidentă. Astfel, o atenție sporită trebuie acordată grupurilor la risc precum bolnavilor de fibrilație atrială și hipertensivilor, care necesită monitorizare continuă.

Dr. Armand Frăsineanu subliniază faptul că datorită evoluției mijloacelor de tratament pacienții cu AVC au o șansă mai bună de a supraviețui după un prim episod, în comparație cu generațiile anterioare. Pentru a beneficia de acestea este necesară acordarea unei maxime importanțe factorului timp.

Tratamentul trombolitic, de exemplu, oferă o șansă de recuperare rapidă unui pacient, însă implică o fereastră terapeutică de maximum 4,5 ore. Medicul explică modul în care decurg evenimentele, în practică, în acest timp: pacientul trebuie transportat la spital, i se fac analizele de bază și o măcar o tomografie computerizată, se evaluează criteriile de execludere pentru tromboliză. Toate aceste etape sunt consumatoare de timp, care poate fi decisiv pentru prognosticul pacientului. Dupa un infarct cerebral, în fiecare minut se pierd până la 2 milioane de neuroni.

Astfel se justifică optimizarea accesului la tratament pentru salvarea țesutului cerebral –  necesitatea unor centre specializate, educarea populației cu privire la identificarea simptomelor, a factorilor de risc și disponibilitatea pe scară largă a tehnicilor moderne de tratament. O viață aproape de normal după AVC este posibilă la peste 70% dintre persoane dacă au acces la tratament timpuriu și la programe de recuperare.

Mai multe detalii despre tratamentul modern al AVC – aici

Informații despre prevenția AVC – aici

Leave a Comment

Your email address will not be published.