Ziua Mondială a Cancerului 2018: Să discutăm ALTFEL despre cancer – prevenție, depistare precoce, diagnostic de precizie, tratament

  • Altfel despre Cancer
  • Health literacy



Centrul pentru Inovație în Medicină a lansat în luna decembrie 2017 campania Să discutăm altfel despre cancer”, al cărei obiectiv este schimbarea conversației publice despre cancer, pornind de la dovezile științifice despre prevenția, depistarea precoce, diagnosticul de precizie și tratamentul bolii, acumulate de-a lungul timpului. Campania continuă și în acest an.

Altfel despre prevenția cancerului

Apariția cancerului este legată de modificări majore la nivelul ADN-ului celulelor normale. Aceste transformări, care fac o celulă normală să se transforme într-o celulă canceroasă, sunt adesea determinate de factori pe care îi putem influența într-un mod relativ simplu. Deși 50% dintre cazurile de cancer au cauze care pot fi prevenite, numărul persoanelor diagnosticate cu această boală continuă să crească. Top 3 factori de risc pentru apariția cancerului includ fumatul, infecțiile și obezitatea. Dar contează foarte mult și expunerea excesivă la soare, sedentarismul, dieta, consumul de alcool sau poluanții atmosferici.

abonare

Fumatul este asociat cu dezvoltarea a 17 tipuri de cancer, nu doar a cancerului pulmonar, după cum poate am fi crezut. Cancerul de vezică urinară, cancerul ovarian sau de col uterin, cancerul de cap și gât sau cancerele sistemului digestiv – de esofag, stomac, ficat și pancreas – sunt corelate toate cu fumatul. Un procent important dintre persoanele care se infectează cu virusul hepatitic B sau C poate dezvolta, la un moment dat, cancer de ficat. Infecția cu virusul numit HPV se asociază cu apariția cancerului de col uterin3 tipuri de cancer de piele apar ca urmare a expunerii necontrolate la soare.

Dacă discutăm despre obezitate și despre sedentarism, 20% dintre cazurile de cancer
sunt diagnosticate la persoane care au kilograme în plus. 14 tipuri de cancer, de la cancerul tiroidian la cancerul de rinichi și ovarian, se asociază cu o greutate corporală mai mare decât cea recomandată.

Așadar, pentru a reduce riscul de cancer, trebuie să:
• renunți la fumat
• te vaccinezi împotriva hepatitei B și a HPV
• te protejezi față de transmiterea infecției cu hepatita B, hepatita C și HIV
• te tratezi cu medicamente interferon-free pentru hepatita C
• reduci consumul de alcool și de alimente cu multe calorii
• îți îmbunătățești activitatea fizică
• te protejezi prin haine și creme cu factor de protecție atunci când te expui la soare

Altfel despre depistarea precoce și screening-ul cancerului

În Statele Unite ale Americii, 2 din 3 pacienți cu cancer trăiesc la 5 ani de la momentul diagnosticului. În cazul cancerului la sân, peste 90% dintre femeile diagnosticate în SUA trăiesc pe termen lung. Iar unul dintre elementele cheie pentru această schimbare de perspectivă ține de depistarea precoce a bolii.

În general, trec ani de zile de când apare cancerul și până la primele simptome ale bolii. Adesea, momentul diagnosticului vine prea târziu și boala este deja avansată. Cu cât un tip de cancer este detectat mai repede, înainte de a se extinde la celelalte organe, cu atât crește probabilitatea de a fi tratat cu o eficiență crescută.

La nivel internațional, experții au definit criteriile pentru programele de depistare
precoce, prin screening, pentru 5 tipuri de cancer: de sân, col uterin, colo-rectal, prostată și cancer pulmonar. Pentru fiecare dintre acestea, au fost identificate teste specifice, puțin sau deloc invazive, care pot să atragă atenția mai repede asupra unei posibile boli.
Pentru depistarea precoce a cancerului la sân, de exemplu, sunt esențiale auto-palparea sânilor, dar și ecografia și, mai ales, mamografia. Depistarea cancerului de col uterin presupune fie realizarea cunoscutului test Pap, fie o variantă modernă, determinarea directă a HPV.

Analiza PSA în sânge contribuie la salvarea vieții pentru mulți bărbați, ajutând la diagnosticarea rapidă a cancerului de prostată. O examinare computer tomograf cu doze mici de radiații tinde să se impună drept principala metodă pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar. Mai mult, în ultimii ani, o serie de teste genetice de ultimă generație au început să fie folosite pentru determinarea riscului de a face cancer de sân, de ovar, de stomac sau tiroidian.

Altfel despre diagnosticul de precizie al cancerului

Pe lângă depistarea precoce a bolii, diagnosticul precis și accesul la tratamente moderne
au contribuit major la schimbarea perspectivei pentru bolnavul cu cancer. Diagnosticul de cancer este sigur doar în urma biopsiei – adică analiza în laborator a unui fragment din tumoră. Celelalte analize, de sânge sau radiologice, oferă doar indicii asupra posibilei prezențe a cancerului. În urma rezultatului biopsiei, se stabilește și care este cel mai potrivit tratament pentru acel tip de cancer. Niciun tratament pentru cancer nu trebuie să înceapă înainte de stabilirea unui diagnostic sigur și de precizie.

În ultimii 25 de ani, după descifrarea genomului uman, cunoștințele despre biologia
cancerului au explodat și diagnosticul cancerului s-a rafinat foarte mult. La baza diagnosticului de precizie al cancerului stau așa-numiții biomarkeri – părți din structura tumorii sau a sistemului imun, implicate în apariția și dezvoltarea cancerului, și care odată puse în evidență sunt în măsură să ne indice în ce măsură un tratament poate fi eficient și sigur.

În acest moment, nu mai este suficient să știi că suferi de un cancer pulmonar, de sân sau
colo-rectal, ci este obligatorie testarea specifică în laborator pentru acei biomarkeri corelați fie cu o eficiență crescută, fie cu un profil de siguranță cât mai bun al medicamentului. Această abordare se numește medicină personalizată sau medicină de precizie în oncologie. Tratamentul potrivit, pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit. Și de prima dată.

Altfel despre tratamentul modern al cancerului

Una dintre marile întrebări ale omenirii este: „Când va fi descoperit leacul pentru cancer?”. De-a lungul timpului, mai multe tipuri de terapii și-au câștigat un loc important în terapia cancerului, contribuind la creșterea marcată a supraviețuirii. Chirurgia a fost și rămâne principala armă de luptă împotriva cancerului, atunci când boala este în stadii incipiente și tumora poate fi scoasă din organism. Radioterapia, adică proiectarea unui fascicul de radiații către zona în care este localizat cancerul, este o opțiune serioasă pentru cancerul de cap și gât, unele cancere ale sângelui sau cancerul colo-rectal. Tratamentele hormonale, de asemenea, sunt eficiente în cancerele care depind de hormonii organismului, precum cancerul la sân sau cancerul de prostată.

Chimioterapia a adus de-a lungul timpului numeroase beneficii în privința supraviețuirii bolnavilor cu cancer, însă efectele adverse sunt greu de suportat de către pacient și contribuie la stigmatizarea bolnavilor oncologici.

După descifrarea genomului uman și înțelegerea profundă a modului în care apare
cancerul, de la modificările genelor până la afectarea întregului organism, a apărut o
categorie nouă de medicamente: terapiile țintite. Spre deosebire de chimioterapie, terapiile țintite au calitatea de a ataca numai celulele tumorale, nu și pe cele normale, ale organismului. În consecință, aceste medicamente sunt în general mai eficiente și mai ușor de tolerat de către bolnav.  În fiecare zi, în organismul fiecăruia dintre noi se produc câteva sute de celule canceroase, care în mod normal sunt recunoscute și eliminate de către sistemul imun. Cancerul se dezvoltă atunci când sistemul imun nu mai recunoaște și nu mai elimină celulele canceroase.

O nouă categorie de medicamente, imunoterapiile, reușesc să „trezească” sistemul imun al organismului pentru a recunoaște și a ataca tumora. Imuno-oncologia, cum se numește acest domeniu nou în tratamentul cancerului, este deja o realitate pentru pacienții cu melanom, cancer pulmonar, cancer de vezică urinară sau cancer renal. Rezultatele ne fac să sperăm că nu este prea departe chiar ziua în care va fi găsit leacul pentru cancer.

Puteți urmări interviuri cu alți experți, pe tema „Să discutăm altfel despre cancer”, în următoarele articole:

INTERVIU. Dr. Horia Bumbea – De ce este important să discutăm altfel despre cancer?

INTERVIU. Dr. Florin Băcanu – De ce este important să discutăm altfel despre cancer?

INTERVIU. Dr. Octav Ginghină – De ce este important să discutăm altfel despre cancer?

Campania se desfășoară si pe pagina de facebook: Altfel despre cancer