Leucemia acută este una din bolile neoplazice cele mai frecvente la copii: 1 din 2.000 de copii sub 15 ani pot dezvolta acest cancer. Leucemia acută limfoblastică (LAL) este o formă rară de cancer al sângelui, caracterizată prin progresie rapidă în numai câteva săptămâni. Boala este provocată de înmulțirea la nivelul măduvei osoase hematogene a unor celule tinere, imature, anormale ca structură şi funcţie, care ajung să invadeze întreaga măduvă osoasă.
#ASH18: Inhibitorii punctelor de control asociați terapiei CAR-T pot crește răspunsul în leucemia acută limfoblastică recidivată
În primul studiu de acest fel, cercetătorii de la Spitalul de Copii din Philadelphia au investigat dacă asocierea unei alte imunoterapii la terapia celulară CAR-T poate prelungi răspunsul și preveni recăderea la pacienții pediatrici cu leucemie acută limfoblastică cu celule B recidivată. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul Congresului Societății Americane de Hematologie 2018.
Terapia celulară CAR-T anti-CD 19 a dovedit că este eficientă la pacienții cu leucemie acută limfoblastică recidivată. Mulți pacienți au răspunsuri durabile cu persistența celulelor CAR-T pe termen lung. La unii pacienți însă, efectul antitumoral al acestor celule este redus. O posibilă explicație este răspunsul imunitar propriu al organismului față de celulele CAR-T prin intermediul punctelor de control ale sistemului imunitar.
„Vedem răspunsuri excelente la terapia CAR-T, însă din păcate unii pacienți recidivează din cauza pierderii premature a acestor celule”, a declarat principalul autor al acestui studiu, Dr. Shannon Maude, Spitalul de Copii din Philadelphia. „Ne-am întrebat dacă pierderea activității celulelor CAR-T ar putea fi mediată parțial de mecanismele punctelor de control ale sistemului imunitar și dacă prin inhibiția acestora am putea prelungi efectul celulelor CAR-T.”
În acest studiu au fost incluși 14 pacienți cu vârste cuprinse între 4-17 ani cu leucemie acută limfoblastică cu celule B multiplu recidivată. Toți pacienții au primit terapie CAR-T anti-CD 19 și o imunoterapie (inhibitori ai punctelor de control) împotriva PD-1 („programmed cell death 1”). Pacienții au primit pembrolizumab sau nivolumab la peste 14 zile de la infuzia de celule CAR-T, moment în care nivelul celulelor CAR-T începe frecvent să scadă. Evoluția pacienților a fost urmărită pentru o perioadă mediană de 13 luni.
- 6 pacienți au fost tratați pentru recuperarea precoce a celulelor B (indicator al încetării eficienței terapiei CAR T și a riscului de recidivă). Jumătate dintre aceștia au fost tratați și au recăpătat aplazia celulară (semn al activității celulelor CAR-T).
- 4 pacienți au primit pembrolizumab pentru afectare ganglionară de tip „bulky”. Jumătate au înregistrat răspuns complet, iar cealaltă jumătate, răspuns parțial la terapie.
- 4 pacienți nu au obținut remisiunea bolii după terapia inițială CAR-T și au răspuns numai parțial după administrarea de pembrolizumab.
„Inhibitorii punctelor de control par să elibereze blocajul sistemului imunitar asupra celulelor T, înlăturând astfel restricțiile de control și permițând o activitate mai bună a celulelor T. Imunoterapia în contextul terapiilor CAR-T ar putea combate rezistența terapeutică în cazul unor pacienți. Aceștia sunt copii care nu au o altă opțiune terapeutică, astfel încât eforturile de a maximiza răspunsul terapeutic sunt critice”, a completat Dr. Maude.
Dr. Maude și echipa sa vor continua să evalueze pacienții incluși în studiu și să exploreze potențiale combinații astfel încât să poată fi îmbunătățit răspunsul acestei categorii de pacienți la terapia CAR-T.
Citește și:
Sursa foto: UChicagoMedicine