#ASH18. Luspatercept scade necesarul trasfuzional la pacienții cu beta-talasemie și sindrom mielodisplazic
Două studii clinice independente au demonstrat că luspatercept (agent de maturare eritroidă) este eficient și sigur în reducerea numărului necesar de transfuzii la pacienții cu beta-talesemie și sindrom mielodisplazic. Aceste date au fost prezentate în cadrul Congresului Societății Americane de Hematologie 2018.
- Studiul BELIEVE a evaluat luspatercept la adulții cu beta-talasemie care necesită transfuzii sanguine regulate.
În acest studiu de fază III, randomizat, dublu-orb, controlat placebo, mai mult de 70% din pacienții beta-talasemici tratați cu luspatercept au avut un necesar transfuzional cu 1/3 mai mic, pe perioade de 12 săptămâni, față de 30% din pacienții grupului de control.
Pacienții tratați cu luspatercept au avut de 5.8 mai multe șanse de a atinge obiectivul primar (scăderea necesarului transfuzional cu 33%). Până la finalul studiului, aproximativ 20% din toți pacienții au redus cu cel puțin 1/3 numărul de tranzfuzii, iar 10% au scăzut necesarul transfuzional cu 1/2 sau mai mult.
„Beta-talasemia este o boală foarte solicitantă. Această nouă abordare poate îmbunătăți major calitatea vieții pacienților. În plus, chiar în cazul celor care nu devin independenți de transfuzii, reducerea acestora poate însemna scăderea comorbiditățile asociate”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Maria Domenica Cappellini, Universitatea din Milano, Italia.
Studiul a înrolat 336 de pacienți de vârstă adultă cu beta-talasemie, care necesitau o mediană de 6 unități de sânge înainte de înscrierea în studiu. 2/3 din pacienți au fost aleși în mod aleator pentru a primi luspatercept iar 1/3 a primit placebo, ambele fiind administrate injectabil o dată la 3 săptămâni. Ulterior, a fost urmărit necesarul de unități de sânge al fiecărui pacient pe parcursul următoarelor 48 de săptămâni.
Reacțiile adverse raportate includ dureri osoase, evenimente trombotice, însă ratele acestor episoade nu au diferit semnificativ între cele două grupuri.
Luspatercept crește numărul de globule roșii (eritrocite) sănătoase prin interferarea cu anumite semnale care scad producția de de globule roșii. Astfel, este îmbunătățită capacitatea pacienților de a produce propriile eritrocite și este diminuată nevoia de transfuzii, care are risc de infecții sau reacții adverse imunologice. În plus, pacienții care necesită transfuzii frecvente dezvoltă pe parcursul anilor afectare hepatică și cardiacă din cauza acumulării de fier în organism.
Beta-talasemia este o boală genetică caracterizată prin reducerea sintezei de hemoglobină (proteina din globulele roșii din sânge care este implicată în transportul oxigenului și dioxidului de carbon). În ciuda dezvoltării de noi tratamente, transfuziile sanguine rămân standardul de îngrijire și cel mai accesibil tratament pentru majoritatea pacienților.
- Studiul MEDALIST a evaluat luspatercept în tratarea anemiei la pacienți cu sindrom mielodisplazic cu risc foarte scăzut / scăzut / intermediar care prezintă sideroblaști în formă de inel și care necesită transfuzii.
În acest studiu de fază III, randomizat, dublu-orb, controlat placebo, luspatercept a scăzut nevoia transfuzională la pacienții cu sindrom mieolodisplazic, anemici, cu precursori eritroblastici suprasaturați în fier (sideroblaști inelari). Peste 38% din pacienții tratați cu luspatercept au putut evita transfuzia pentru cel puțin 8 săptămâni iar 28% pentru 12 săptămâni, față de 13%, respectiv 8%, din cei din grupul de control.
În total, 53% din pacienți fie și-au redus semnificativ numărul de transfuzii necesare, fie și-au crescut nivelul de hemoglobină chiar în lipsa transfuziilor, față de 12% din grupul placebo.
„Anemia și nevoia cronică de transfuzii sanguine este o mare problemă pentru acești pacienți”, a afirmat autorul principal al studiului, Dr. Pierre Fenaux, Spitalul Saint-Louis din Paris. „Din cauza nivelului scăzut de hemoglobină, pacienții sunt obosiți tot timpul și au risc crescut de cădere și evenimente cardiovasculare. Se observă o diferență importantă a calității vieții pacienților atunci când poate fi îmbunățit nivelul hemoglobinei.”
Studiul a înrolat 229 de pacienți adulți cu sindrom mielodisplazic cu eritroblaști inelari, cu risc intermediar sau mai scăzut. Pacienții incluși în studiu erau fie refractari la medicamentele disponibile pentru tratarea anemiei, fie erau neeligibili pentru aceste tratamente și necesitau transfuzii repetate cel puțin o dată la două luni. 2/3 din pacienți au fost aleși în mod aleator pentru a primi luspatercept iar 1/3 a primit placebo, ambele fiind administrate injectabil o dată la 3 săptămâni pentru cel puțin 6 luni.
Sindromul mielodisplazic este o formă de cancer al măduvei osoase în care aceasta nu mai este capabilă să producă suficiente globule roșii sănătoase. Pacienții cu risc înalt dezvoltă sângerări, infecții sau leucemie acută mieloidă. La cei cu risc mai mic, anemia este cauza multor simptome debilitante. Medicamentele disponibile pentru tratamentul anemiei funcționează la numai jumătate din pacienții cu sindrom mielodisplazic și aproximativ un sfert sunt dependenți de transfuzii de sânge.
Citește și:
- Hemlibra: Tratamentul pentru hemofilia A cu inhibitori a fost aprobat în UE
- Pas important către vindecarea hemofiliei tip B: terapia genică fidanacogene elaparvovec intră într-un studiu de fază III
Sursă imagine feature: U.S. Air Force/Christopher DeWitt