articole scrise de Dr. Bianca Cucos

Dr. Bianca Cucos a terminat Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila” București și în prezent este medic rezident, anul III, în specialitatea genetică medicală. S-a alăturat echipei Raportul de Gardă în anul 2017, ca absolventă a primei ediții a cursului de comunicare medicală InoMedia Academy (“Comunicarea Inovației, Inovație în Comunicare”). Ariile de interes includ prevenția personalizată, medicina genomică, terapiile celulare și genice, imuno-oncologia. De asemenea, din 2017 colaborează cu Centrul pentru Inovație în Medicină, urmând un internship în politici de sănătate.

Dapagliflozin, retras de pe piață în UE și Marea Britanie pentru indicația în tratamentul diabetului zaharat de tip 1

Începând cu data de 25 octombrie 2021, inhibitorul SGLT2, dapagliflozin (Forxiga, 5 mg), nu mai este autorizat pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 1, în Marea Britanie și în Uniunea Europeană. Conform declarațiilor companiei producătoare, decizia nu este determinată de noi date privind profilul de siguranță sau eficacitatea. Cu toate acestea, riscul de cetoacidoză diabetică, […]


Conferința de Medicină Personalizată 2021. Prioritățile Planului Național de Control al Cancerului: „Medicina personalizată reprezintă un obiectiv general în PNCC”

Pe 16 decembrie, Centrul pentru Inovație în Medicină a organizat cea de-a 6-a ediție a Conferinței de Medicină Personalizată, având ca temă „Revoluția biologică în contextul celei de-a 4-a revoluții industriale”. Conferința, care s-a desfășurat în format virtual, a cuprins două sesiuni: una dedicată „Progreselor genomice care au făcut diferența în pandemie și cele mai […]


Terapiile celulare CAR-T pentru mielomul multiplu: cum funcționează agenții anti-BCMA și care sunt cele mai importante date din studiile clinice

Dezvoltarea tehnologiilor care permit reprogramare a celulelor efectoare ale sistemului imun a deschis o nouă etapă în tratamentul cancerului, care a culminat cu succesul terapiilor celulare CAR-T, considerate cel mai înalt grad posibil de personalizare a tratamentului oncologic. Acestea implică modificarea genetică a limfocitelor T ale pacientului și reintroducerea lor în organism pentru a recunoaște […]


STUDIU. Noi subtipuri ale mielomului multiplu, identificate prin analiză multiomică. Rezultatele ar putea schimba sistemele internaționale de clasificare

Mielomul multiplu este un tip de cancer hematologic în care se observă o mare heterogenitate clinică și moleculară. Deși pacienții răspund inițial la terapia standard, majoritatea înregistrează recăderi și trebuie să urmeze linii multiple de tratament. Aproximativ 15% din cazuri fac parte din categoria de risc înalt și au o recădere în primii 2 ani […]


STUDIU. Cauzele bolilor rare ar putea fi identificate de 3 ori mai rapid prin analiza datelor multiomice și rețelelor moleculare complexe

În ultimele două decenii, dezvoltarea platformelor de secvențiere ADN a permis descoperirea a peste 6.000 de boli rare. Cele mai multe boli rare sunt mongenice, existând o cauză clară la nivelul unei singure gene afectate. Bolile rare reprezintă un model prin care se poate studia bine relația dintre modificarea genetică și consecința fenotipică, comparativ cu […]


Perspective pentru prevenția spitalizărilor cauzate de insuficiența cardiacă: integrarea noilor soluții digitale în practica medicală, controlul riguros al factorilor de risc și bolilor asociate

Supraviețuirea după un diagnostic de insuficiență cardiacă (IC) a înregistrat ameliorări modeste în secolul 21 [1]. Progresele în materie de opțiuni terapeutice și dispozitive intracardiace au schimbat prognosticul pacienților în ultimul deceniu, dar în continuare se estimează că jumătate dintre bolnavi nu supraviețuiesc mai mult de 5 ani de la diagnostic. Peste 40% dintre pacienții […]


PREMIERĂ. Secvențierea întregului genom, validată ca test de primă linie pentru diagnosticul bolilor rare în UK. Care sunt beneficiile pentru pacienți și pentru sistemul de sănătate?

Peste 80% dintre bolile rare au o componentă genetică, iar 70% dintre acestea au debut în copilărie. Introducerea secvențierii genomice a crescut rata de diagnostic pentru bolile rare în ultimul deceniu, însă aceasta nu este folosită de rutină în practica medicală. Abordarea clasică la nivelul sistemelor de sănătate pentru diagnosticul bolilor rare implică realizarea de […]


O nouă etapă în managementul insuficienței cardiace: caracterizarea comprehensivă a bolii și noi opțiuni terapeutice care scad mortalitatea și reduc spitalizările

45% dintre decesele înregistrate la nivel european sunt determinate de bolile cardiovasculare. În 2040, 155 milioane de cetățeni europeni vor avea peste 65 de ani [1], iar insuficiența cardiacă (IC) reprezintă principala cauză de spitalizare la această categorie de vârstă. De asemenea, prevalența afecțiunilor asociate IC, precum obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială este în creștere, […]


Insuficiența cardiacă, un sindrom complex, multisistemic, nu doar o singură boală. Care sunt mecanismele implicate?

Modul în care este definită o boală stă la baza modului în care este gestionată de către medici și a modului în care sunt dezvoltate terapiile. Insuficiența cardiacă există de când au fost descrise primele boli și, știm de zeci de ani că nu este o singură boală. Mai degrabă, este un sindrom care cuprinde […]


Single-cell functional precision medicine: testarea efectului terapiilor oncologice asupra celulelor tumorale individuale, ex vivo, crește supraviețuirea pacienților cu cancere hematologice agresive

Medicina personalizată în oncologie definește un model medical ce are ca scop identificarea tratamentului potrivit pentru pacientul potrivit, pe baza unor caracteristici specifice ale tumorii pacientului. Această strategie a fost înțeleasă, de-a lungul timpului, mai ales prin prisma progreselor genomicii, care au permis identificarea de mutații driver, unele dintre ele fiind acționabile. Cu toate acestea, […]