Concluziile celei de a doua ediții a Congresului Internațional de Longevitate de la București: Îmbătrânirea poate fi măsurată și parțial resetată în laborator
9 experți internaționali din 7 țări, alături de zeci de specialiști, cercetători și medici din România s-au reunit pe 24 septembrie, la Biblioteca Națională a României, pentru cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance.
Singurul congres din România dedicat științei longevității a pus față în față cercetarea internațională și expertiza medicală românească, cu o miză care privește direct viitorul medicinei: cum putem transforma anii în plus de viață în ani trăiți cu o sănătate mai bună. Bucureștiul a devenit, pentru o zi, un punct de întâlnire al unor direcții de cercetare care până nu demult păreau să aparțină medicinei viitorului. Cercetători și experți din SUA, Spania, Germania, Letonia, Israel, India și Arabia Saudită au venit în România pentru a discuta despre mecanismele biologice ale îmbătrânirii și despre cât de aproape este știința de a le putea influența.
Află mai multe: Lideri mondiali ai longevității, la București. Cercetători de la Harvard, CNIO și KAUST, la Congresul Internațional de Longevitate 2026
La Congres au fost reprezentate instituții precum Harvard Medical School, Centrul Național de Cercetări Oncologice din Spania (CNIO), King Abdullah University of Science and Technology (KAUST) din Arabia Saudită, University Medical Center Rostock din Germania, Rīga Stradiņš University din Letonia, Government Institute of Medical Sciences (GIMS) din India și Bar-Ilan University din Israel.
Timp de o zi, 25 de experți au prezentat cercetări și direcții medicale care schimbă felul în care este studiată îmbătrânirea: de la reprogramarea celulelor și măsurarea vârstei biologice până la telomeri, genom, inteligență artificială, medicină regenerativă, microbiom și sănătatea femeii după menopauză.
Dr. Ravi Kumar Chaudhary a evidențiat potențialul reprogramării epigenetice și celulare de a încetini îmbătrânirea biologică și de a restaura anumite funcții celulare, subliniind însă că trecerea de la cercetare la practica medicală depinde de validarea siguranței pe termen lung și de integrarea biomarkerilor epigenetici în evaluarea funcțională: „Vârsta cronologică este calendarul. Vârsta biologică este starea”. Două persoane de 50 de ani pot avea celule, țesuturi și riscuri de boală aflate la distanță de ani sau chiar decenii din punct de vedere biologic.
În premieră în România, Patrick Paine, cercetător la Harvard Medical School, a prezentat la Congres rezultatele unui studiu experimental privind întinerirea celulară cu ajutorul peptidelor, înainte ca acestea să fie prezentate la Harvard, deschizând o nouă direcție de cercetare asupra posibilității de a reda celulelor îmbătrânite caracteristici asociate unei stări biologice mai tinere. Rezultatele experimentale se referă la noi metode de reprogramare celulară, inclusiv utilizarea factorului GxF1, care a determinat celulele îmbătrânite să dobândească caracteristici asociate unor celule cu aproximativ 14 ani mai tinere, subliniind că cercetarea se află încă în fază experimentală și nu reprezintă un tratament disponibil pentru oameni.
Te-ar putea interesa și: Oamenii trăiesc mai mult, dar nu și mai sănătos: creșterea longevității aduce cu sine și mai multe cazuri de cancer, diabet și boli cardiovasculare
Anton Kulaga a prezentat modul în care genetica și bioinformatica pot contribui la înțelegerea longevității, arătând că ereditatea duratei intrinseci a vieții ar putea ajunge la aproximativ 50%, dar subliniind că genomul poate indica predispoziții și riscuri, fără a putea prezice cu exactitate cât va trăi o persoană.
Dr. Elizabete Ārgale, de la Rīga Stradiņš University, a evidențiat particularitățile longevității feminine, subliniind că după menopauză pot urma peste 30 de ani de viață, în care menținerea sănătății cardiovasculare, osoase, musculare, cerebrale și sexuale devine esențială pentru calitatea vieții.
Prezența Mariei Blasco, lider al Grupului de Telomeri și Telomerază de la CNIO, a prezentat cercetarea uneia dintre structurile-cheie asociate îmbătrânirii celulare. Blasco studiază de peste două decenii degradarea telomerilor și legătura acesteia cu pierderea capacității de regenerare a țesuturilor și apariția bolilor asociate vârstei.
Dincolo de laboratoare, concluziile congresului vizează și politicile publice. Dr. Ilia Stambler, reprezentant al International Longevity Alliance și VETEK, a formulat în prezentarea sa una dintre tezele centrale: „Pentru a obține longevitate sănătoasă, trebuie să tratăm îmbătrânirea degenerativă”, pe care a legat-o de prevenirea bolilor cronice și de nevoia unei finanțări mai mari pentru cercetare. International Longevity Alliance reunește în prezent 88 de organizații nonprofit din 66 de țări.
Te-ar putea interesa și: Creșterea speranței de viață este foarte lentă în secolul ’21, în ciuda progreselor în medicină
Una dintre concluziile ale celei de-a doua ediții este că medicina longevității se îndepărtează de întrebarea simplă „cum trăim mai mult?” și încearcă să răspundă unei probleme măsurabile: cum păstrăm sau recuperăm funcția organismului pe măsură ce îmbătrânim. Rezultatele diferă mult ca nivel de maturitate, de la prevenție și intervenții deja utilizate în medicină până la reprogramare celulară și terapii aflate încă în laborator. Tocmai această delimitare între ceea ce poate fi aplicat astăzi și ceea ce trebuie încă demonstrat a fost una dintre mizele Congresului Internațional de Longevitate.
În cadrul Congresului Internațional de Longevitate a fost lansată și ediția în limba română a volumului „Viața înfruntă moartea. Secretele longevității”, semnat de José Cordeiro și David Wood. Cartea, tradusă și publicată în România de Editura Niculescu, explorează progresele din biotehnologie, inteligență artificială și medicina regenerativă care ar putea schimba, în următoarele decenii, modul în care este înțeles și tratat procesul de îmbătrânire, temă pe care Cordeiro a abordat-o și în intervenția sa din cadrul congresului.
Congresul Internațional de Longevitate a fost organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance și VETEK Association – The Movement for Longevity and Quality of Life.
Raportul de Gardă este partener media al Congresului Internațional de Longevitate 2026. Materialul face parte din comunicarea dedicată evenimentului și este publicat în baza acestui parteneriat.