Diagnosticarea precoce crește șansele de supraviețuire până la 55% în cancerul pulmonar
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) lansează campania „Inspiră speranță”, ce are ca scop diagnosticarea timpurie a cancerului pulmonar. Un diagnostic precoce crește șansele de supraviețuire cu până la 55%, comparativ cu depistarea bolii în stadiul al III-lea sau mai târziu, unde șansele sunt de doar 11%.
Potrivit celor mai recente statistici oferite de GLOBOCAN (Global Cancer Observatory), în România anului 2018 se întregistrează un număr de 83.461 cazuri noi de cancer, iar 50.902 români mor din această cauză. Statisticile arată că 30% dintre decesele cauzate de cancer în România sunt reprezentate de cancerul pulmonar.
Anual sunt depistate 11.340 de cazuri noi de cancer pulmonar în România și 28 de români mor zilnic din cauza acestei maladii, din cauza faptului că este agresiv, avansează cu rapiditate și este adesea depistat în stadii avansate, când intervenția chirurgicală nu mai este posibilă (75%).
„Depistarea tardivă și evoluția fulminantă a cancerului pulmonar nu dau nicio șansă pacienților, cu toată intervenția medicilor și a tratamentelor inovatoare. Cei mai mulți bolnavi vin tardiv, când cazul este depășit chirurgical. De aceea, autoritățile trebuie să facă din prevenție o prioritate națională, deoarece numai depistarea precoce și accesul rapid la investigații și tratamente inovatoare pot oferi o șansă pacienților din această patologie. În același sens, se impune o completare la legea de control a tabagismului și combaterea unui alt factor major: poluarea”, spune Cezar Irimia, Președinte FABC.
Principalele simptome sunt: tusea (cronică sau, în stadiu avansat, cu sânge), respirația îngreunată, dureri în piept sau de oase (ce pot fi confundate cu simptomele unei răceli) și infecțiile pulmonare sau bronșitele ce reapar frecvent. Pacienții mai pot acuza dureri toracice persistente, scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, răgușeala de apariție recentă și care nu mai trece, lipsa de aer.
Cancerul pulmonar este una din cele mai grave consecințe ale fumatului. O tumoră malignă se poate dezvolta într-o bronhie sau în plămân și poate să evolueze mult timp fără simptome. În dezvoltarea ei, poate invada structuri anatomice învecinate (inima, vase, coaste) sau poate trimite celule la distanță, în alte organe (creier, ficat, oase) favorizând astfel apariția metastazelor.
Expunerea la gazul radon din materialele de construcții, fumatul pasiv, contactul cu fibrele de azbest, radioterapia și poluarea sunt, de asemenea, factori declanșatori ai cancerului pulmonar.
„Tusea care nu se remite în 2-3 săptămâni de la debut sau schimbarea caracterului tusei la un fumător cronic reprezintă semnale de alarmă. Expectorația cu sânge proaspăt, dispneea (dificultățile respiratorii), junghiul toracic persistent, scăderea ponderală inexplicabilă sunt tot atâtea simptome care trebuie să îndrume pacientul la medic pentru un control. De asemenea, ar fi utilă implementarea unui program de screening care să se adreseze populației cu risc (fumătorii, lucrătorii din mediul toxic, etc). Principala metodă de screening recomandată la ora actuală este tomografia computerizată cu doză mică de iradiere (low dose CT) care s-a dovedit superioară examenului radiologic pulmonar standard”, aflăm de la dr. Cătălin Costovici, medic primar oncologie medicală.
85% dintre bolnavii cu cancer pulmonar sunt fumători
Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, deoarece fumul de țigară este un amestec ucigător de substanțe. Specialiștii avertizează că riscul fumătorilor este cumulativ (riscul de cancer este direct proporțional cu perioada în care pacientul fumează).
„Insist ca pacienții să se prezinte la medic nu doar atunci când apare o schimbare în starea lor de sănătate, oricât de mică, ci și la consultații periodice. Un pacient fumător, peste 40-45 de ani, poate avea oricând o formă de cancer pulmonar în curs de instalare. O vizită la medic le poate salva viața pentru că atât terapiile inovatoare, cât și tratamentele personalizate, ce au la bază medicamentația clasică, ne pot ajuta acum să ținem cancerul pulmonar sub control. Însă acest lucru nu este valabil decât pentru cazurile în care boala este depistată în stadiu incipient”, spune prof. dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog.
Imuno-oncologia modifică paradigma de tratament în cancerul pulmonar avansat
„Revoluția în managementul cancerului are loc odată cu intrarea în practica medicala curentă a imunoterapiilor oncologice, iar România s-a alăturat țărilor europene care acordă acces la imunoterapie chiar din prima linie de tratament a cancerului pulmonar. Progresul științific înregistrat în diagnosticul și tratamentul cancerului în ultimii ani este impresionant, cu un număr extrem de mare de medicamente cu mecanisme de acțiune nou descoperite. În ceea ce privește cancerul pulmonar, deși rămâne principala cauză de deces prin cancer la nivel mondial, imunoterapiile oncologice au demonstrat un potențial uriaș de creștere a supraviețuirii pe termen lung și de îmbunătățire a calității vieții pacienților, comparativ cu opțiunile de terapie standard. Mă bucur că și pacienții români au acces la astfel de opțiuni de tratament inovatoare”, a declarat Conf. Univ. Dr. Laura Mazilu, medic primar oncologie.
Teste de diagnostic pe baza biormarkerilor care ajută la selectarea pacienților care ar putea beneficia de un anumit tratament se numesc biomarkeri predictivi și constituie baza medicinei personalizare sau de precizie în oncologie. Personalizând tratamentul, medicii vor evita pierderea timpului, costurile ridicate, tratamente ineficiente sau efecte secundare nedorite.
PD-L1 este primul biomarker cu un diagnostic conex apobat pentru o terapie anti-PD-1 în cancerul pulmonar altul decât cel cu celule mici (NSCLC). Pe lângă acesta se mai adaugă și EGFR, ALK, ROS1 și BRAF.
Foto: adaptată după ESMO2018
„Sistemul de sănătate din România are în față o oportunitate extraordinară de a reduce ratele de mortalitate prin cancer, însă este necesară o prioritizare a finanțării. Trebuie acordată atenție sporită biomarkerilor predictibili, baza medicinei personalizate sau de „precizie” în oncologie. Personalizarea opțiunilor de tratament, prin testarea biomarkerilor predictivi, poate duce la o utilizare mai eficientă a resurselor medicale prin definirea îmbunătățită a beneficiului așteptat pentru pacienți, identificând pacientul potrivit, la momentul potrivit”, a spus Nicolas Renard, Managing Director MSD România.
Citește și:
- Pembrolizumab, disponibil în România, în regim compensat, pentru pacienții cu cancer pulmonar metastatic și melanom
- Cum putem scădea riscul de cancer pulmonar?
- Pacienții cu cancer pulmonar avansat din România au acces acum și la prima imunoterapie