Un nou studiu publicat în European Heart Journal arată că distribuția grăsimii corporale reprezintă un factor de predicție mai puternic al îmbătrânirii cardiovasculare decât greutatea totală, măsurată prin indicele de masă corporală (IMC). Cercetătorii de la Imperial College London au analizat date de la 21.241 de participanți din UK Biobank, cu vârste între 40 și 69 de ani, incluzând persoane cu boli cardiovasculare preexistente. Vârsta cardiovasculară a fost estimată cu ajutorul unui model de învățare automată bazat pe peste o sută de parametri obținuți prin imagistică a inimii și vaselor. Pentru a evalua ritmul îmbătrânirii, ei au calculat diferența dintre vârsta cardiovasculară estimată și vârsta cronologică. O diferență pozitivă arată o îmbătrânire accelerată, iar una negativă sugerează o îmbătrânire încetinită.
Analiza rezultatelor a evidențiat că grăsimea viscerală abdominală, acumularea de grăsime hepatică și infiltrarea de grăsime în mușchi au fost constant asociate cu accelerarea îmbătrânirii cardiovasculare atât la bărbați, cât și la femei, indicând o „vârstă” cardiovasculară mai mare decât vârsta cronologică. De asemenea, grăsimea abdominală totală a fost corelată cu efecte adverse asupra funcției cardiovasculare. La bărbați, grăsimea subcutanată abdominală și grăsimea androidă (localizată în jurul taliei) au fost asociate cu o îmbătrânire cardiovasculară mai rapidă, în timp ce la femei, grăsimea ginoidă (șolduri și coapse) și cea de la nivelul trunchiului au avut un efect protector, în special înainte de menopauză, perioadă în care estrogenul reglează metabolismul și distribuția grăsimii. În acest context, IMC s-a dovedit a fi un predictor mult mai puțin relevant comparativ cu măsurătorile directe ale distribuției grăsimii.
Diferențele observate între sexe s-au dovedit a fi importante: femeile acumulează în general mai multă grăsime subcutanată și ginoidă (considerată protectoare), în timp ce bărbații prezintă un exces de grăsime viscerală și androidă (asociată cu efecte adverse), ceea ce contribuie la debutul mai precoce al bolilor cardiovasculare în cazul acestora. După menopauză, protecția conferită de grăsimea ginoidă scade, odată cu reducerea nivelului de estrogen, iar diferența dintre vârsta cardiovasculară estimată și vârsta cronologică tinde să crească.
Citește și: Obezitatea și bolile de inimă dublează riscul de cancer de sân după menopauză
Analizele au luat în considerare și factori clinici și biologici. Activitatea fizică a diminuat parțial efectele nocive ale grăsimii viscerale, fără a le elimina complet. Prezența diabetului a amplificat impactul negativ al depozitelor de grăsime, în timp ce utilizarea metforminului a redus aceste efecte. Evaluarea dosarelor medicale a arătat că o diferență mai mare între vârsta cardiovasculară estimată și cea cronologică s-a asociat cu un risc crescut de fibrilație atrială și diabet de tip 2; în schimb, în această cohortă de vârstă mijlocie nu s-au identificat asocieri semnificative cu infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau mortalitatea generală.
Profilul lipidic a avut un rol important: niveluri ridicate de LDL-colesterol, colesterol total și apolipoproteina B au fost asociate cu o îmbătrânire cardiovasculară accelerată, în timp ce HDL-colesterolul și anumiți metaboliți lipidici au exercitat efect protector. La nivel hormonal, estradiolul a fost asociat cu protecție la femeile premenopauzale și cu efect nefavorabil la bărbați, iar testosteronul a fost corelat cu o îmbătrânire mai lentă la ambele sexe.
Aceste rezultate subliniază limitele utilizării IMC-ului ca indicator de risc și evidențiază utilitatea evaluărilor imagistice pentru o apreciere mai precisă. Intervențiile ar trebui să vizeze reducerea depozitelor de grăsime, prin modificări ale stilului de viață și, acolo unde este indicat, prin tratamente farmacologice, cum sunt agoniștii receptorilor GLP-1 sau inhibitorii SGLT2, pentru a diminua diferența dintre vârsta cardiovasculară estimată și vârsta cronologică și pentru a prelungi sănătatea cardiovasculară și durata de viață activă.
Citește și:
- #ESCCongress2022. Adăugarea AI la algoritmii standard de calcul pentru riscul cardiovascular ghidează cu precizie deciziile clinice în prevenția aterosclerozei
- #ESCCongress: Lorcaserina – primul medicament anti-obezitate care dovedește siguranță față de riscul cardiovascular
- Reducerea riscului cardiovascular la pacienții cu diabet zaharat de tip 2: noile recomandări ACC privind administrarea inhibitorilor SGLT-2 și agoniștilor GLP-1