Poluarea aerului reprezintă cel mai mare factor de risc de mediu pentru sănătatea publică în Uniunea Europeană și are efecte directe asupra apariției cancerului și a altor boli netransmisibile. Conform Codului European împotriva Cancerului- ediția a cincea (ECAC5) și clasificărilor International Agency for Research on Cancer (IARC), particulele din aerul exterior și poluanții din interior, inclusiv arderile de combustibili fosili și solizi, sunt agenți cancerigeni pentru oameni.
Reducerea expunerii la poluanți este esențială pentru prevenția cancerului, îmbunătățirea supraviețuirii pacienților și protecția sănătății populației în general.
Luați măsuri pentru a reduce expunerea la poluarea atmosferică prin:
- utilizarea transportului în comun și mersul pe jos sau cu bicicleta în locul utilizării unui autovehicul;
- alegerea unor rute cu trafic redus atunci când mergeți pe jos sau cu bicicleta sau atunci când faceți mișcare;
- asigurarea unui mediu fără fum în locuința dumneavoastră, evitând arderea de materiale precum cărbunele sau lemnul;
- sprijinirea politicilor care îmbunătățesc calitatea aerului.
Articolul și infograficul fac parte din campania de promovare a Codului European împotriva Cancerului (ECAC5) derulată de Inomed în cadrul proiectului 4P-CAN.
În Uniunea Europeană, majoritatea populației trăiește în zone în care nivelurile de poluare a aerului depășesc ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății pentru calitatea aerului stabilite în 2021. Expunerea prelungită la particulele din aerul ambiental a fost responsabilă, în același an, pentru aproximativ 23.000 de decese cauzate de cancer în UE. Poluarea aerului nu se limitează însă la riscul oncologic: ea contribuie și la apariția bolilor respiratorii și cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului și a tulburărilor neurologice. În România, principalii factori care generează poluarea includ traficul rutier intens, activitățile industriale și arderea lemnului sau a altor combustibili solizi pentru încălzire și gătit, ceea ce face necesară implementarea urgentă a unor politici eficiente de reducere a expunerii populației la aceste riscuri.
Politici pentru poluarea aerului exterior:
Alinierea valorilor limită la ghidurile OMS: Valorile limită ale UE pentru poluanți trebuie complet adaptate la ghidurile OMS. La nivel local și național, se recomandă elaborarea și implementarea planurilor care să asigure respectarea standardelor, beneficiile pentru sănătatea publică depășind costurile implementării.
Integrarea politicilor de mediu și climă: Politicile de reducere a poluării aerului trebuie integrate și coordonate cu strategiile privind schimbările climatice, energia și alte politici de mediu, astfel încât să se obțină beneficii multiple pentru sănătatea publică și mediul înconjurător. Reducerea arderii combustibililor fosili contribuie în același timp la scăderea poluării aerului și la diminuarea emisiilor de dioxid de carbon. Acțiunile pot fi aplicate la mai multe niveluri: la nivelul Uniunii Europene, prin stabilirea de standarde stricte pentru autovehicule, transportul aerian și maritim; la nivel național, prin dezvoltarea infrastructurii majore de transport public; și la nivel local, prin limitarea surselor locale de poluare, cum ar fi arderea lemnului, și prin promovarea mersului pe jos și a ciclismului, alături de îmbunătățirea infrastructurii pietonale și pentru biciclete.
Renunțarea la arderea combustibililor pentru energie: Producția de energie nu trebuie să se bazeze pe cărbune, păcură, gaz sau lemn, contribuind la reducerea poluării și la limitarea schimbărilor climatice.
Transport activ și ecologic: Dezvoltarea de piste pentru biciclete și trotuare sigure sprijină mobilitatea ecologică, reduce emisiile și congestia traficului și încurajează activitatea fizică, importantă pentru prevenția cancerului și recuperarea pacienților oncologici.
Limitarea poluării industriale: Industria trebuie să reducă emisiile de poluanți nocivi pentru sănătate, chiar și în contextul subvențiilor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Implicarea cetățenilor: Cetățenii trebuie să participe la elaborarea planurilor locale și să fie informați despre calitatea aerului la nivel de cartier sau locuință. Inițiativele de monitorizare sunt eficiente mai ales dacă sunt coordonate cu instituțiile oficiale.
Politici pentru poluarea aerului interior:
Reducerea arderii combustibililor pentru uz casnic: Utilizarea combustibililor fosili și solizi pentru încălzire, gătit și activități recreative trebuie eliminată treptat, prin campanii de informare și soluții alternative accesibile. În noile locuințe se pot integra sisteme de încălzire centralizate pe bază de energie reziduală.
Promovarea surselor de energie curate: Instalarea sistemelor de încălzire și gătit care nu afectează calitatea aerului, precum pompe de căldură, energie solară sau geotermală, trebuie sprijinită prin subvenții.
Protecția populațiilor vulnerabile: Clădirile pentru copii, persoane în vârstă sau alte grupuri sensibile nu trebuie amplasate lângă drumuri aglomerate. În clădirile existente, filtrele și purificatoarele de aer reduc expunerea.
Sinergii între aerul exterior și interior: Majoritatea poluanților interiori provin din pătrunderea aerului exterior. Astfel, măsurile pentru aerul exterior aduc beneficii directe și asupra calității aerului din interior.
Monitorizare și responsabilitate:
Eficiența acestor politici depinde de colectarea și analiza regulată a datelor privind calitatea aerului și impactul măsurilor implementate. Monitorizarea efectelor asupra sănătății și finanțarea cercetării oferă baza pentru ajustarea strategiilor și aplicarea unor intervenții eficiente.
Citește și:
- STUDIU. Poluarea aerului, factor de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal prin modificări epigenetice
- Cine decontează facturile privind poluarea? Bucureștenii ar putea trăi cu 4 ani mai mult dacă s-ar reduce poluarea aerului din oraș
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre asocierea dintre poluarea cu PM2.5 și cancerul de sân