Esențial în Sănătate Publică. ECDC și OMS lansează platforma ERVISS pentru monitorizarea integrată a infecțiilor respiratorii în Europa
ECDC și OMS lansează platforma ERVISS pentru monitorizarea integrată a infecțiilor respiratorii în Europa
ECDC și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Biroul Regional pentru Europa, au lansat recent European Respiratory Virus Surveillance Summary (ERVISS), o platformă interactivă care monitorizează date legate de gripă, virusul sincițial respirator (RSV) și SARS-CoV-2, cu actualizări săptămânale. Acest instrument are ca scop principal detectarea timpurie și transmiterea informațiilor despre circulația virusurilor respiratorii în Europa către toate părțile interesate.
ERVISS include, de asemenea, informații despre testele de laborator și caracterizarea virusurilor în circulație, arătând tipul, subtipul sau tulpina, precum și susceptibilitatea la tratamente și compatibilitatea cu vaccinurile existente.
Pandemia de SARS-CoV-2 a evidențiat riscul apariției unor noi virusuri respiratorii cu potențial pandemic și presiunea pe care o pot exercita asupra sistemelor de sănătate. Înainte de COVID-19, supravegherea se axa în principal pe virusul gripal, dar pandemia a determinat multe țări să-și extindă sau să-și creeze noi sisteme de monitorizare.
Unele state au trecut la o strategie integrată de supraveghere a virusurilor respiratorii, pentru a monitoriza mai eficient multiple virusuri, standardizând monitorizarea pentru gripă, RSV și SARS-CoV-2, care vor continua să circule în următorii ani. În iulie 2022, echipele ECDC și OMS au oferit ghiduri operaționale pentru a asista țările în această tranziție.
Lab on a chip: un nou instrument pentru detectarea SARS-CoV-2 rapidă, bazat pe nanopori și AI
Oamenii de știință de la Universitatea din Osaka au dezvoltat un nou instrument pentru testarea infecției cu COVID-19, combinând tehnologia nanopore cu inteligența artificială, evidențiind astfel din nou abordările de tip Lab on a chip (Laborator într-un microchip).
Tehnologia studiază schimbările în curentul electric atunci când diverse materiale trec prin nanopori. Utilizând inteligența artificială, pot fi înțelese structura, volumul și sarcina de suprafață a diferitelor materiale, inclusiv ale virusurilor. Platforma a demonstrat capacitatea de a diferenția între șase variante ale SARS-CoV-2 și a reușit să identifice prezența variantei Omicron de fiecare dată. Acuratețea a fost testată pe 200 de mostre de la persoane infectate și neinfectate.
Deși metoda standard pentru detectarea SARS-CoV-2 a fost RT-PCR, tehnologia nanopore prezintă avantaje importante – mai puțin costisitoare și poate procesa un număr mai mare de eșantioane într-un interval de timp mai scurt. Sistemul are potențialul de a fi folosit în detectarea altor virusuri cu rate mari de mutație, precum cel gripal, și poate fi adaptat pentru a testa noi agenți patogeni emergenți.
Care este statusul recunoașterii COVID-19 ca afecțiune ocupațională în Europa? Noi date Eurostat
Criza sanitară recentă a subliniat riscurile ocupaționale legate de COVID-19, determinând reevaluarea acoperirii asiguratorii la locul de muncă. Eurostat a inițiat un sondaj în noiembrie 2020 pentru a înțelege implicațiile ocupaționale ale COVID-19 în cele 27 de state membre ale UE, precum și în Norvegia și Elveția. Conform celor mai recente date, deși există un consens larg privind natura ocupațională a COVID-19 în Europa, națiunile diferă în recunoașterea exactă și procedurile ulterioare.
Rezultatele sondajului arată acordul unanim între țări cu privire la riscurile ocupaționale ale COVID-19:
- Afecțiune ocupațională: Predominant, 16 state UE, inclusiv Bulgaria, Cipru, Cehia și România, recunosc COVID-19 ca boală profesională, având aceeași viziune cu Elveția și Norvegia.
- Accident la locul de muncă: Italia, Slovenia și Spania o identifică ca un accident la muncă.
- Clasificare flexibilă: Șase țări, cum ar fi Austria și Germania, permit ambele definiții, alegerea depinzând de criteriile naționale.
- Legătură ocupațională vagă: Grecia și Irlanda recunosc conexiunea dintre COVID-19 și muncă, dar fără o clasificare specifică.
În România, deși nu există o directivă națională distinctă care să eticheteze COVID-19 ca o boală profesională, se aplică liniile directoare generale pentru agenții biologici. Predominant, sunt subliniate sectoarele direct legate de asistența medicală (activități de asistență medicală umană, îngrijire rezidențială și muncă socială). Profesioniștii din domeniul sănătății, profesioniștii asociați și lucrătorii de îngrijire personală sunt în mod special evidențiați datorită expunerii directe la virus.
Cu toate acestea, angajaților din afara domeniului sănătății le poate fi, de asemenea, recunoscută dacă furnizează dovezi ale contactului direct cu persoanele infectate la locul de muncă. Chiar dacă nu s-a purtat echipament de protecție, acest lucru nu influențează recunoașterea bolii. Însă companiile de asigurări păstrează capacitatea de a refuza cererile de compensare, uneori fiind necesară o reexaminare a cazului.
Simvastatina îmbunătățește rezultatele la pacienții cu forme severe de COVID-19
Coaliția Globală pentru Cercetare Adaptivă (GCAR) a anunțat rezultatele studiilor clinice care au evaluat utilizarea vitaminei C și simvastatinei ca tratament pentru pacienții cu forme grave de COVID-19. Probabilitate ca simvastatina să îmbunătățească rezultatele (o combinație între supraviețuire și internarea într-o unitate de terapie intensivă) pacienților a fost ridicată, de 96%, îmbunătățind și supraviețuirea la 3 luni. În schimb, conform autorilor, vitamina C administrată în doză mare nu a îmbunătățit rezultatele și s-ar putea să fie chiar dăunătoare.
Rezultatele au fost publicate în revistele JAMA și NEJM și au fost prezentate la Întâlnirea Societății Europene de Medicină de Terapie Intensivă de la Milano. Studiile fac parte din procesul REMAP-CAP. 1 din 33 de pacienți tratați cu simvastatină au fost salvați. Au fost studiați peste 2600 de pacienți în stare gravă, din 141 de spitale, din 13 țări.
REMAP-CAP este un studiu global care investighează mai multe tratamente pentru pacienții spitalizați cu infecții ale tractului respirator și continuă să evalueze multiple intervenții pentru COVID-19 și alte virusuri care determină infecții respiratorii severe.
Rolul microbiomului intestinal în inflamația severă observată la pacienții cu COVID-19
Cercetările conduse la Weill Cornell Graduate School of Medical Sciences indică faptul că anumite specii de fungi intestinali, în special Candida albicans, se multiplică anormal în timpul infecțiilor grave COVID-19 și par să contribuie la inflamația excesivă observată la pacienți. Studiul a fost publicat în Nature Immunology.
Au fost observate niveluri ridicate de anticorpi de tipul imunoglobulină G (IgG) împotriva patogenilor precum C. albicans până la un an după infectarea inițială cu SARS-CoV-2. Când șoarecii de laborator au fost colonizați cu fragmente din acești fungi, provenite de la pacienți, au prezentat o reacție imună exacerbată în timpul infecției cu SARS-CoV-2, arătând niveluri crescute de neutrofile și leziuni pulmonare.
Pacienții cu COVID-19 au prezentat o compoziție microbială intestinală modificată și disfuncția barierei intestinale, ceea ce ar putea crește translocarea produselor bacteriene și a toxinelor în circulația sangvină, exacerbând răspunsul inflamator la nivel sistemic. Tratamentul cu anticorpul monoclonal tocilizumab, care vizează calea interleukinei-6 (IL-6), a redus nivelurile de reactivitate imună a C. albicans atât la oameni, cât și la șoareci.
Un alt studiu publicat la începutul lunii arăta că pacienţii COVID-19 ventilaţi mecanic au o prevalenţă ridicată a colonizării cu Acinetobacter baumannii şi Candida auris, două microorganisme care determină infecţii ameninţătoare de viaţă la persoanele imunodeprimate.