#ERS25. Din cauza fumatului pasiv, copiii din întreaga lume pierd peste 8 milioane de ani de viață sănătoasă

  • Health literacy



Un nou studiu prezentat la Congresul Societății Europene de Pneumologie din Amsterdam arată că, la nivel global, copiii pierd anual aproximativ 8.45 milioane de ani de viață ce ar putea fi petrecuți în stare de sănătate optimă din cauza expunerii la fumul de tutun din mediul ambiental (fumat pasiv). Cercetarea, realizată de experți de la Universitatea Hangzhou și Universitatea Chineză din Hong Kong, arată că cei mai afectați sunt copiii din regiunile cu nivel socioeconomic scăzut. Fumatul pasiv, pentru care nu există un prag sigur de expunere, este asociat cu infecții respiratorii, boli cardiovasculare, tulburări de dezvoltare neurologică și agravarea simptomelor de astm. Copiii mici sunt deosebit de vulnerabili, deoarece plămânii și sistemul lor imunitar sunt încă în dezvoltare, iar capacitatea de a evita expunerea este redusă.


Citește și: 25% dintre cazurile de cancer pulmonar apar la persoane care nu au fumat niciodată


Acesta este primul studiu global care evaluează impactul fumatului pasiv asupra sănătății copiilor sub 14 ani. Cercetătorii au analizat date din cadrul Global Burden of Disease Study, ce acoperă peste 200 de țări și teritorii în perioada 1990–2021. Pentru a cuantifica povara bolilor asociate expunerii la fumul de tutun, a fost utilizat indicatorul DALY (disability-adjusted life year) care exprimă anii de viață trăiți cu boală ori dizabilitate. Analiza a vizat principalele afecțiuni respiratorii determinate de fumatul pasiv: infecții respiratorii inferioare, infecții ale urechii, infecții toracice și tuberculoză și a comparat rezultatele în funcție de Indicele Sociodemografic (SDI), care reflectă nivelul de dezvoltare economică, educațională și socială al țărilor.

abonare

În 2021, expunerea copiilor la fumatul pasiv a avut un impact semnificativ asupra lor. Astfel, expunerea a fost responsabilă pentru aproximativ 3.79 milioane DALY prin infecții respiratorii inferioare, cum ar fi bronșita și pneumonia, 0.80 milioane DALY prin infecții ale urechii și 3.86 milioane DALY prin infecții toracice și tuberculoză, evidențiind faptul că fumatul pasiv afectează atât tractul respirator superior, cât și cel inferior. Diferențele între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate sunt extrem de mari: în țările cu Indice Sociodemografic (SDI) ridicat, ratele standardizate pe vârstă ale DALY pentru infecțiile respiratorii inferioare și pentru infecțiile toracice/tuberculoză au fost de 7.64 și 10.25 DALY la 100.000 de copii, în timp ce în regiunile cu SDI scăzut, acestea au atins 302.43 și 305.40 DALY la 100.000 de copii, demonstrând o povară disproporționată a bolilor. Această diferență se datorează nivelului scăzut de informare asupra riscurilor fumatului pasiv, condițiilor dificile de locuit, precum supraaglomerarea și ventilarea insuficientă a locuințelor, precum și lipsa unor politici eficiente de control al tutunului, factori care cresc mult expunerea copiilor la fumul de tutun ambiental și, implicit, riscul ca aceștia să dezvolte afecțiuni respiratorii severe și alte probleme de sănătate asociate.

Studiul evidențiază că fumatul pasiv rămâne o cauză majoră, dar complet prevenibilă, a bolilor respiratorii la copii. Specialiștii subliniază necesitatea consolidării legislației antifumat în școli și spații publice frecventate de copii, precum și importanța reducerii fumatului activ la nivel populațional pentru a limita expunerea indirectă a celor mici. De asemenea, cercetătorii avertizează că noile produse din tutun, precum țigările electronice și dispozitivele cu tutun încălzit, pot genera vapori inhalați pasiv cu efecte potențial nocive asupra sănătății respiratorii a copiilor. În continuare, echipa de cercetare intenționează să analizeze în detaliu povara bolilor asociate fumatului pasiv în funcție de vârstă, sex și condiții socioeconomice, pentru a oferi date care să fundamenteze politici de sănătate publică mai eficiente și adaptate nevoilor locale.

Citește și:

Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical.