Testele recomandate pentru diagnosticarea gripei sau a flurona. Cum deosebim între simptomele infecțiilor respiratorii?
Cele mai multe cazuri de gripă confirmată în laborator sunt cauzate de infecția cu virusul gripal A nesubtipat, urmate de virusurile gripale AH1 și AH3. Cele mai puține cazuri sunt asociate infecției cu virusul gripal B și co-infecției cu virus gripal tip A și tip B. În ceea ce privește co-infecțiile cu SARS-CoV-2 (întâlnite sub denumirea de Flurona) sau cu RSV, numărul acestora crește săptămânal, conform estimărilor cadrelor medicale.
Cu toate că de multe ori au o simptomatologie asemănătoare, gripa, COVID-19 și răceala obișnuită (provocată de cele mai multe ori de virusul respirator sincițial) prezintă câteva semne distinctive care ajută la identificarea lor. De exemplu, dacă în cazul gripei instalarea simptomelor are loc brusc, același lucru nu poate fi spus în infecția cu SARS-CoV-2 sau RSV. De asemenea, pierderea gustului și mirosului este un simptom caracteristic COVID-19, întâlnit foarte rar la pacienții cu gripă sau răceală. Și febra poate fi un simptom distinctiv – dacă în infecțiile gripale și cu virusul SARS-CoV-2 este un element întâlnit frecvent, răcelile sunt foarte rar caracterizate de creșterea temperaturii corpului.
Deși există factori distincți în ceea ce privește simptomatologia, cea mai sigură metodă de identificare a agentului patogen respirator rămâne testarea. Odată cu înmulțirea numărului de infecții cu virus gripal, a crescut și cererea pentru testele care-l pot identifica. Un studiu realizat de Laboratoarele Regina Maria arată o creștere semnificativă a cererii pentru testele gripale, concomitent cu creșterea ratei de pozitivare în primele săptămâni ale lunii ianuarie, comparativ cu aceeași perioadă a lunii decembrie 2022.
Citește și: INTERVIU. Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu: când luăm antibiotice? Tratarea răcelilor comune în sezonul rece
Cum punem informațiile în context?
Datele publicate de ECDC arată că ratele cele mai ridicate de pozitivare pentru virusul gripal sunt raportate de România (64%), Ucraina (59%), Federația Rusă (49%) și Serbia (43%). De la începutul sezonului gripal și până la data de 15 ianuarie 2023, Institutul Național de Sănătate Publică a comunicat 1,154 de cazuri de gripă confirmate în laborator, 51 de co-infecții, fie cu virusul SARS-CoV-2 (25 de cazuri) sau cu virusul respirator sincițial – RSV (25 de cazuri), fie cu ambele (1 caz) și 27 de decese. Tot de la debutul sezonului, s-au vaccinat antigripal aproximativ 1,5 milioane de persoane aflate în grupele de risc.
Ultima săptămână din 2022 a fost marcată în România de aproape 75.000 de cazuri de afecțiuni respiratorii care au inclus gripa, infecțiile acute ale tractului respirator superior (IACRS) și pneumoniile, după ce doar cu o săptămână înainte autoritățile raportau alte 140.000 de cazuri diagnosticate de medici. În săptămâna 9-15 ianuarie 2023, nu mai puțin de 139.255 de cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii) au fost raportate, cu 35,4% mai mult față de săptămâna precedentă.
Cazurile în creștere de gripă și afecțiunile respiratorii acute au lăsat cazurile de COVID-19 într-un con de umbră, însă conform Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, (ediția de pe 10 ianuarie 2023 a podcastului Știința360 de pe Radio România Cultural), decesele asociate COVID-19 sunt mai numeroase decât cele de gripă. În acest moment există 4 subvariante Omicron care provoacă îngrijorare și amenință să provoace un nou val de COVID în această iarnă.
„Dacă ne uităm pe datele din urmă cu două săptămâni, ca să le putem și compara pe aceeași perioadă de timp, vom constata că sunt de fapt mult mai multe decese de COVID-19, față de cele atribuite gripei, iar numărul de cazuri este ceva mai mare pentru gripă. Cu mențiunea că, pentru raportarea gripei este suficientă îndeplinirea unor criterii clinice, nu este neapărat nevoie de confirmarea printr-un test. Ceea ce vreau să spun este că acel număr de cazuri, în realitate, ar putea fi mai mic, neavând un instrument foarte precis cum este testarea, pe baza căruia să obiectivăm asta” – afirmă Dr. Marius Geantă.
În cadrul unui interviu acordat postului de radio Sport Total FM, Dr. Marius Geantă a discutat despre sezonul de gripă din acest an, mai precis despre cum provocările ridicate de COVID-19 tind să fie lăsate în umbra creșterii cazurilor de gripă, deși datele raportate INSP spun altceva.
„În ultimele săptămâni, gripa a devenit un subiect de presă, panicând foarte mulți oameni. Tot acest zgomot în jurul subiectului, de fapt, este disproporționat față de cifrele reale. În mod firesc, mai ales pentru luna ianuarie și mai ales pentru că nu mai avem restricții ca în anii trecuți, au apărut infecțiile respiratorii cu diverse tipuri de agenți patogeni printre care și virusul gripal. Dacă ar fi ca din grupul virozelor respiratorii să alegem una care ar trebui să ne preocupe, cred că întâi ar trebui să fie COVID-19, iar apoi gripa” – Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină.
Teste moleculare pentru identificarea agenților patogeni respiratori
Pentru diagnosticarea corectă este indicat ca pacientul care prezintă simptome caracteristice gripei să apeleze la medicul de familie. La rândul său, medicul de familie îl va consulta și examina clinic, putând să recomande efectuarea unor teste de laborator pentru determinarea agentului cauzal al infecției respiratorii.
Pacienții au la dispoziție paneluri de teste moleculare de ultimă generație care pot identifica dintr-o simplă probă de secreție nazofaringiană cei mai frecvenți agenți patogeni (printre care și SARS-CoV-2, virusul gripal sezonier, virusul respirator sincițial). În total, pot fi identificați până la 23 de agenți patogeni respiratori (16 virusuri respiratorii și 7 bacterii respiratorii). Obiectivul panelurilor de teste este de a identifica precis agentul patogen responsabil de declanșarea infecției, pentru a alege opțiunea terapeutică cea mai eficientă și pentru a începe tratamentul cât mai repede.
În ceea ce privește co-infecțiile gripă/SARS-CoV-2, testarea RT-PCR este cea mai potrivită pentru diagnosticare, rezultatele fiind disponibile în maxim 24 de ore, iar specificitatea testului fiind de 100%. Testarea RT-PCR este disponibilă tuturor grupelor de vârstă și se recomandă ca recoltarea testării să se realizeze la 5-6 zile de la debutul simptomelor. De asemenea, este necesar ca persoanele care urmează să fie testate să nu fi consumat alimente cu 4 ore înainte de recoltarea propriu-zisă.
Desigur, există și teste de screening, teste rapide, atât pentru identificarea virusului gripal și SARS-CoV-2, cât și pentru co-infecția gripă/COVID-19, însă în comparație cu metoda RT-PCR prezintă sensibilitate și specificitate reduse. În multe situații, în care pacienții prezintă o încărcătură virală mică, testele rapide pot da rezultate fals-negative. Se recomandă realizarea testului rapid gripă/COVID-19 în primele zile de la debutul simptomelor când încărcătura virală este mai mare, pentru a evita pe cât posibil rezultatele fals-negative. Asemănător testării RT-PCR, și pentru testarea rapidă este recomandat ca pacientul să nu fi consumat alimente cu 4 ore înainte de recoltare.
Citește și:
- #ESCCongress. Vaccinarea antigripală ar trebui să devină o practică standard în urma unui infarct miocardic
- STUDIU. Gripa ar putea crește riscul de infarct miocardic acut
- INFOGRAFIC. Raport Vaccines Europe: vaccinuri inovatoare și stadiul lor de dezvoltare. Cui se adresează?