Esențial Covid-19 (25-31 iulie 2022). 5% dintre adulții infectați cu SARS-CoV-2 ar putea suferi modificări pe termen lung ale gustului și mirosului

  • Esențial COVID-19



Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.

Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

abonare

Esențial Covid-19 și alte amenințări de sănătate publică

Știrile săptămânii:

Virusul SARS-CoV-2 are origine naturală, provenind din multiple transmiteri de la animale la om, în piața Hunan din China

Piața Hunan din Wuhan, China, a fost epicentrul pandemiei COVID-19, conform datelor din două studii publicate în Science. O echipă internațională formată din virusologi, epidemiologi, statisticieni și biologi au analizat datele acumulate de la începutul pandemiei, infirmând orice teorie legată de „scăparea” din laborator a virusului.

Primul studiu cuprinde o analiză genomică comprehensivă a virusului SARS-CoV-2 de la debutul pandemiei. SARS-CoV-2 a apărut în urma mai multor evenimente zoonotice (s-a transmis între specii, a trecut de la animale la oameni, de mai multe ori). În primele faze ale pandemiei, două linii genetice principale s-au diferențiat. Prima transmitere zoonotică a implicat linia genetică B în jurul datei de 18 noiembrie, iar introducerea liniei A s-a produs la câteva săptămâni distanță. Rezultatele arată că este foarte puțin probabil ca SARS-CoV-2 să fi circulat înainte de luna noiembrie 2019 la oameni și indică o perioadă scurtă de la prima trecere de la animal la om și raportarea primelor cazuri COVID-19.

Date științifice solide infirmă orice ipoteză legată de o origine din laborator. Autorii studiului consideră că pandemia era iminentă, depinzând doar de momentul oportun pentru ca oamenii să intre în contact cu un animal capabil să transmită virusul: „Natura este un laborator mai bun decât vor fi oamenii vreodată”.

Al doilea studiu a stabilit originea virusului în piața Hunan, o piață în care se făcea comerț cu animale diverse (ex. câinele enot, vulpi). Au fost selectate coordonate geografice ale primelor cazuri raportate în decembrie 2019, care au fost corelate cu informații legate de comerțul cu animale din zonă și probe de mediu, demonstrându-se un cluster clar în jurul pieței Hunan.

Un subiect controversat a fost însă legat de proximitatea pieței cu Institutul de Virusologie din Wuhan, ceea ce a alimentat știrile false legate de originea virusului: „Transmiterea virusurilor de la animale la oameni se petrece mult mai frecvent decât realizăm. Proximitatea cu Institutul de Virusologie este doar o coincidență, la fel cum e proximitatea cu orice stație de tren, magazin sau cabinet medical”, după cum explică autorii studiului într-un nou editorial.

În ciuda provocărilor întâmpinate până acum, demonstrarea originii SARS-CoV-2 se bazează pe date solide, fără precedent pentru un alt virus apărut în ultimul secol.

Cât timp este o persoană contagioasă după COVID-19? Noi date sugerează că perioada de izolare de 5 zile este insuficientă

În decembrie 2021, CDC a redus perioada de izolare pentru persoanele cu COVID-19 la 5 zile, considerând datele de la momentul respectiv, care arătau că transmiterea cea mai mare se face precoce, cu câteva zile înainte de debutul simptomelor și 2-3 zile după. Însă, tot mai multe date acumulate în ultimele luni sugerează că multe persoane transmit virusul o perioadă mai îndelungată după dispariția simptomelor.

De exemplu, un studiu publicat la începutul lunii iulie (care este încă în curs de revizuire) arată că un număr semnificativ de persoane au încărcături virale ridicate chiar și 7-10 zile, indiferent de tipul de variantă sau numărul de doze de vaccin. Un alt studiu, realizat la Massachusetts General Hospital Boston sugerează, de asemenea, că nu există argumente științifice solide care să susțină o perioadă de izolare mai scurtă de 10 zile. Conform acestui studiu, un sfert din persoanele care au fost infectate cu Omicron ar putea transmite încă virusul după 8 zile.

Variantele emergente, statusul legat de vaccinare, imunitatea naturală determinată de infecțiile anterioare, toate reprezintă factori care pot influența rapiditatea cu care o persoană elimină virusul din organism. O altă componentă importantă este comportamentul individual. Persoanele care au simptome mai accentuate tind să nu intre în contact cu alte persoane, în timp ce în cazurile fără simptome semnificative, comportamentul poate fi diferit.

5% dintre adulții infectați cu SARS-CoV-2 ar putea suferi modificări pe termen lung ale gustului și mirosului

La nivel global, pierderea mirosului și gustului post-COVID-19 ar putea afecta până la 27 de milioane de persoane, conform unei noi meta-analize publicate în BMJ. Această consecință a infecției cu SARS-CoV-2 ar putea contribui la povara sindromului Long Covid. Conform noilor date, 5,6% dintre adulții infectați prezintă disfuncții persistente legate de miros, iar 4,4% prezintă disfuncții legate de gust.

La 30 de zile de la infecția inițială, doar 74% dintre pacienți au raportat recuperarea mirosului și 79% recuperarea gustului. Ratele de recuperare cresc în fiecare lună după infecție, atingând cu vârf de 96% pentru miros și 98% pentru gust, după 6 luni. Femeile își recuperează mai greu aceste simțuri, iar pacienții cu o severitate mai mare inițială a acestor simptome au șanse mai reduse de a se recupera.

Autorii menționează, într-un editorial care a însoțit studiul, că experții din domeniul sănătății și decidenții ar trebui să realizeze importanța funcției senzoriale pentru calitatea vieții oamenilor, să aloce resurse adecvate pentru a sprijini cercetarea în acest domeniu și să susțină specialiștii medicali care se confruntă cu un număr foarte mare de pacienți cu disfuncții ale mirosului și gustului. Persoanele afectate pot suferi pe termen lung de anorexie, malnutriție, anxietate și depresie. Pe lângă comportamentul alimentar, nutriție și comunicare socială, aceste simțuri sunt esențiale pentru funcții vitale precum avertizarea în fața calamităților naturale sau accidentelor (incendii, expunerea la fum toxic, gaze sau mâncarea alterată).

De asemenea, eforturile de cercetare ar trebui orientate asupra înțelegerii mecanismelor prin care SARS-CoV-2 determină aceste simptome. O ipoteză explorată în prezent este legată de afectarea celulelor de susținere de la nivelul epiteliului olfactiv, care ar putea reprezenta ținte terapeutice în viitor.

HERA semnează un contract de achiziție comună a vaccinurilor antigripale, care intră în vigoare în cazul unei pandemii de gripă

Comisia Europeană, prin intermediul Autorității sale pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), a semnat pe 28 iulie un contract-cadru cu compania farmaceutică GSK pentru efectuarea unei achiziții comune de Adjupanrix, un vaccin împotriva gripei. 12 state membre și alte țări participă la acord, în baza căruia pot achiziționa până la 85.000.000 de doze de vaccin, dacă este necesar, în cazul unei pandemii de gripă. O pandemie de gripă reprezintă o epidemie mondială cauzată de o nouă tulpină gripală la care imunitatea anterioară în rândul populației umane este redusă sau inexistentă.

Comisia are ca scop construirea Uniunii Europene a Sănătății, pregătită și capabilă să răspundă amenințărilor de sănătate publică. Pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța coordonării între țările europene și a valorii adăugate a unui răspuns comun la amenințările transfrontaliere la adresa sănătății.

Acordul de achiziție comună al UE oferă celor 36 de țări participante posibilitatea de a achiziționa în comun contramăsuri medicale ca alternativă sau completare la achizițiile publice efectuate la nivel național. Scopul mecanismului de achiziții publice comune este de a asigura un acces mai echitabil la contramăsuri medicale specifice și de a îmbunătăți securitatea aprovizionării, alături de prețuri mai echilibrate pentru țările UE.

Hepatita acută la copii, cauzată de predispoziția genetică și coinfecția dintre un adenovirus și virusul adeno-asociat 2

Noi date care provin din Marea Britanie indică o posibilă explicație pentru cazurile de hepatită acută virală raportate la copii în ultimele luni.

Două studii aflate în curs de revizuire, demonstrează niveluri înalte ale virusului adeno-asociat 2 (AAV2) la nivelul sângelui sau celulelor hepatice în cazul a 24 din 25 de copii cu hepatită acută severă de cauză necunoscută. În grupul de copii fără hepatită (grup de control), niciunul nu avea nivel ridicat de AVV2, inclusiv copiii la care s-a identificat prezența adenovirusului, cu precădere subtipul 41F (77%). În plus, copiii cu viremie AAV2 crescută au avut o probabilitate mai mare de a prezenta o mutație genetică care determină reacție exagerată a sistemului imunitar la infecțiile virale.

O explicație ar fi faptul că în cazul copiilor, expunerea la adenovirusuri s-a produs mult mai târziu, din cauza restricțiilor impuse în contextul COVID-19. Adenovirusurile determină infecții frecvente în populația pediatrică, de tipul tulburărilor gastro-intestinale, conjunctivită, infecție respiratorie.