Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii. Costurile nevăzute ale măsurilor de lockdown




Accesează Esențial Covid-19

Esential Covid-19: cele mai importante informații
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Știrile săptămânii 23-29 noiembrie 2020:

Rata de acceptare a unui vaccin SARS-CoV-2 la nivel global

Conform rezultatelor unui studiu publicat în Nature, 71,5% dintre participanți au raportat că ar fi foarte sau probabil înclinați către a se vaccina (dacă vaccinul s-ar dovedi a fi sigur și eficient) și 61,4% au declarat că ar accepta vaccinarea la recomandarea angajatorului (dacă Guvernul ar demonstra că vaccinul este eficient și sigur). Diferențele în răspunsurile pozitive cu privire la vaccinare au variat de la aproape 90% (în China) la mai puțin de 55% (în Rusia). Au fost incluse peste 13 mii de persoane din 19 țări, selectate pentru a reprezenta structura socio-demografică a țărilor de origine, care găzduiesc 55% din populația lumii.

abonare

Persoanele cu vârsta de peste 25 de ani au o probabilitate mai mare de a accepta vaccinarea, față de grupa de vârstă 18–24, însă în cazul în care angajatorul recomandă vaccinarea, s-a observat o tendință opusă. De asemenea, persoanele cu un statut material și social mai ridicat au înclinat spre vaccinare mai mult decât cei aflați în categoria opusă.

Totuși, cei care aveau cazuri confirmate de COVID-19 în anturaj și familie nu au avut o probabilitate mai mare de a accepta vaccinarea, însă s-a observat o proporție mai mare de răspunsuri pozitive în țările cu o incidență ridicată a bolii. Încrederea declarată în autoritățile naționale s-a corelat cu o acceptare mai mare a vaccinării.

Rezultatele demonstrează o eterogenitate ridicată în acordul privind vaccinarea anti-Covid19, ceea ce ar putea împiedica controlul optim al bolii. Campaniile de informare și vaccinare trebuie să fie personalizate, în funcție de caracteristicile socio-demografice ale persoanelor și nu numai. În România, conform datelor din Barometrul de Sănătate Publică Octombrie 2020, 40% dintre respondenți refuză vaccinarea.

Costurile nevăzute ale măsurilor drastice de prevenție COVID-19

Izolarea la domiciliu, închiderea școlilor, restricțiile asupra reuniunilor cu un număr mare de persoane, limitarea activităților sportive și artistice au fost măsuri importante pentru pentru controlul răspândirii infecției cu SARS-CoV-2. Dincolo de avantajele imediate asupra managementului acestei amenințări importante la adresa sănătății publice, toate aceste restricții sunt asociate cu numeroase riscuri atât la nivel individual, cât și la nivel de societate. Institutul American pentru Cercetare Economică a realizat un raport care a inclus mai multe studii asupra costurilor mai puțin evidente ale pandemiei.

Impactul asupra sănătății mintale: conform statisticilor CDC, în vara anului 2020, 40% dintre adulți au raportat probleme în ceea ce privește sănătatea mintală și abuzul de substanțe. Față de aceeași perioadă din 2019, au fost raportate simptome ale anxietății de trei ori mai des și ale depresiei de patru ori mai frecvent. În perioada ianuarie-martie 2020, abuzul de substanțe narcotice a determinat 3.000 de victime în plus față de primul trimestru din anul precedent, iar frecvența ideației suicidare s-a dublat față de anul 2018.

Situația economică și accesul la alimente: la nivel global, aproximativ 86 de milioane de copii vor trece sub limita de venit care caracterizează sărăcia. Foametea cauzată de pandemie va conduce la 10.000 de decese în primele 12 luni de pandemie, în rândul copiilor.

Nivelul economic și rata de șomaj vor fi, și ele, afectate de pandemie și măsurile de control a răspândirii virusului. Rata de șomaj a crescut cu 12% pentru femei și cu 10% pentru bărbați, între lunile februarie și aprilie 2020. Produsul intern brut în SUA a scăzut cu 5% anual în primul trimestru și cu 32,9% în al doilea trimestru al anului 2020.

Impactul asupra sistemului de sănătate provine atât din direcționarea preponderentă a resurselor către cazurile de COVID-19, cât și din limitarea accesului altor pacienți la servicii medicale de prevenție, diagnostic și tratament. De exemplu, rata de diagnostic pentru cancerul mamar, colorectal, pulmonar, pancreatic, gastric și esofagian a scăzut cu 46,4% față de 2018. De asemenea, raportarea cazurilor de tuberculoză a scăzut cu 25-30% în țări endemice precum India, Indonezia sau Filipine.

Măsurile de carantinare au reprezentat soluții eficiente în etapa inițială a pandemiei, însă pe termen lung pot conduce la daune colaterale asociate cu costuri ridicate în multiple arii, dincolo de cele materiale. În acest context, sunt necesare strategii care să pună în balanță riscurile și beneficiile, astfel încât nu doar impactul economic să fie minim, ci la fel și cel asupra calității vieții populației.

Anumiți biomarkeri care evaluează statusul inflamator pot identifica pacienții oncologici cu risc de forme severe COVID-19

Pacienții oncologici reprezintă o populație vulnerabilă în fața infecției cu noul coronavirus. Aceștia pot avea sistemul imunitar afectat, și, în plus, necesită vizite medicale frecvente, ceea ce crește expunerea. Un studiu prezentat recent în cadrul Congresului ESMO Asia 2020 a identificat o serie de parametri biologici care se corelează cu o evoluție severă a COVID-19.

Corelația unor biomarkeri inflamatori cu evoluția bolii a fost analizată la 1.071 de pacienți cu cancer, care au dezvoltat și COVID-19. Un raport neutrofile/limfocite de peste 6 se asociază cu o rată mai mare de mortalitate (44,6%, față de 28% pentru un raport de sub 6). Acest parametru a fost singurul care și-a menținut semnificația statistică și în cazul includerii în calcul a altor parametri, precum vârsta, comorbiditățile, stadiul și tratamentul oncologic.

Rezultate similare au fost obținute în cazul unei serii de indicatori, care includ mai multe variabile biologice: indexul prognostic nutrițional (PNI) scăzut (hipoalbuminemie și limfocitopenie), scorul prognostic Glasgow modificat (mGPS) crescut (proteina C reactivă PCR crescută, hipoalbuminemie), indexul prognostic (PI) crescut (PCR crescută și leucocitoză).

Aceste rezultate confirmă rolul negativ al inflamației sistemice (manifestată prin limfocitopenie, leucocitoză, PCR crescut și hipoalbuminemie) în cadrul COVID-19, în special în cazul pacienților vulnerabili, cu afecțiuni oncologice.

Transmiterea și dinamica SARS-CoV-2: 80% dintre infecțiile secundare sunt cauzate de 15% dintre cazurile primare

Înțelegerea modului în care noul coronavirus se transmite este crucială în pandemia COVID-19 pentru implementarea măsurilor țintite. Un articol publicat în revista Science descrie profilul infecțios complet al SARS-CoV-2, conform datelor acumulate până în acest moment în provincia Hunan, China, printre primele regiuni cu transmisie susținută a virusului în comunitate.

În total, au fost urmărite 831 de cazuri, grupate în 210 clustere și 347 cazuri sporadice. Un parametru important este dispersia (notată cu k, care variază între 0 și 1) – variabilitatea numărului de persoane infectate de cazurile primare. Cu cât k este mai mic, cu atât o proporție semnificativă dintre cazuri este cauzată de contactul cu un număr mic de cazuri primare. Astfel, apare fenomenul de superspreader, iar în cazul COVID-19 se estimează că 80% dintre cazurile secundare au fost corelate cu contactul persoanelor cu doar 15% dintre cazurile primare.

Riscul de transmitere a infecției variază în funcție de mediul în care a avut loc contactul: cea mai mare rată fiind calculată în cazul contacților din aceeași gospodărie, apoi în familia extinsă, în situații de socializare și în comunitate, și în mediul spitalicesc. Măsura de lockdown a avut efecte diferite: a crescut transmisia în cadrul gospodăriilor, însă a scăzut transmisia prin contact social și în comunitate. Pe de altă parte, măsura de izolare rapidă a cazului pozitiv a scăzut semnificativ transmisia, indiferent de mediul de contact. Durata de expunere este, și ea, importantă: fiecare zi în plus de contact cu o persoană infectată crește riscul cu 10%.

În ceea ce privește evoluția naturală a cazului primar, riscul maxim de transmitere a SARS-CoV-2 este în perioada simptomatică, iar 63,4% dintre infecții au fost transmise în perioada presimptomatică. Între debutul simptomatic al cazului primar și al celui secundar au trecut, în medie, 5,3 zile. Aceste durate cresc proporțional odată cu întârzierea de a izola cazul primar.

Rezultatele indică faptul că identificarea precoce a cazurilor și izolarea acestora, în special în perioada presimptomatică, sunt eficiente în limitarea răspândirii COVID-19, însă trebuie combinate în mod sinergic cu măsuri precum telemunca, distanțarea fizică și utilizarea măștii de protecție.

Imunitatea contra infecției cu SARS-CoV-2 ar putea persista mai mult de șase luni

În condițiile unui număr în creștere de persoane care s-au vindecat în urma infecției COVID-19, un aspect important este imunitatea dezvoltată de organism contra unei potențiale reinfecții. Un studiu publicat în baza de date BioRxiv sugerează că imunitatea dezvoltată ar putea fi de durată.

Anticorpii sunt produși de către limfocitele de tip B cu memorie (LB). Aceștia pot fi de mai multe tipuri, însă cei mai eficienți contra reinfecției sunt cei neutralizanți. De asemenea, titrul lor poate scădea de-a lungul timpului, însă în organism rămân LB dormante, cu capacitatea de a produce cantități importante de anticorpi eficienți, în cazul contactului cu virusul.

87 de pacienți au fost evaluați la 6,2 luni de la debutul simptomelor (și confirmarea PCR a infecției). Domeniile de recunoaștere a proteinei S, specifice SARS-CoV-2, s-au găsit în cantități mai mici, reflectând scăderi serice a IgM, IgG, și, într-o măsură mai mică, a IgA. În plus, capacitatea neutralizantă a plasmei a scăzut de 5 ori.

Pe de altă parte, numărul de LB cu memorie, care pot recunoaște proteina S, a rămas constant. În plus, acestea au trecut prin procesul de turnover clonal, ceea ce a crescut gama de variante mutante a proteinei S pe care LB sunt capabile să recunoască – potența răspunsului imun umoral fiind astfel crescută.

Accesează știrile săptămânii 16-22 noiembrie 2020.