Esențial Covid-19. Experții din Israel avertizează asupra riscului unui nou val pandemic în perioada verii, posibil determinat de reapariția variantei Delta




aportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

abonare
Esential Covid-19: cele mai importante informații
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Știrile săptămânii 1-8 mai 2022:

Experții din Israel avertizează asupra riscului unui nou val pandemic în perioada verii, posibil determinat de reapariția variantei Delta

Conform unui studiu bazat pe monitorizarea apelor uzate, deși Omicron a devenit rapid varianta dominantă, aceasta nu a determinat dispariția variantei Delta – care a continuat să fie depistată fără modificări majore. Deoarece varianta Omicron a prezentat caracteristici epidemiologice diferite față de variantele precedente, o echipă de cercetători din Israel a dezvoltat în scurt timp un test RT-qPCR specific pentru detectarea variantei Omicron, utilizându-l pe probe din ape uzate. Deși așteptarea era ca detectarea variantei Delta să se diminueze pe măsură ce Omicron devine tot mai prevalentă, rezultatele studiului demonstrează continuarea circulației variantei Delta. 

Cercetătorii au dezvoltat un model de evaluare  a dinamicii celor două variante pe baza datelor obținute inițial care sugerează că semnalele de detectare ale variantei Omicron vor continua să scadă până la eliminarea completă, în timp ce varianta Delta își va menține nivelul de detecție actual. Dacă acest lucru se va întâmpla, tiparul atipic de circulație a variantei Delta ar putea determina reapariția unui val Delta sau emergența unei noi variante îngrijorătoare. „Rezultatele noastre evidențiază faptul că pandemia nu s-a încheiat și că mai devreme sau mai târziu va fi un alt val, potențial în vară sau la sfârșitul verii”, a declarat prof. Ariel Kushmaro, Universitatea Ben-Gurion.

Totodată, rezultatele ilustrează valoarea sistemelor de supraveghere a apelor uzate, precum și importanța dezvoltării unui test RT-qPCR specific pentru fiecare dintre noile variante virale identificate, în lupta contra pandemiei. Astfel de sisteme de supraveghere epidemiologică ar putea fi utilizate atât în perioade cu niveluri ridicate, cât și scăzute, de transmisibilitate intracomunitară pentru a putea facilita evaluarea mai eficientă a riscului și pentru gestionarea politicilor de sănătate.

Rezultatele finale din studiul Solidarity: Remdesivir nu este eficient pentru pacienții COVID-19 care sunt deja ventilați mecanic

Rezultatele finale ale studiului SOLIDARITY, condus de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), au fost recent publicate în jurnalul The Lancet: deși remdesivir poate avea un efect pozitiv minor asupra mortalității sau a progresiei către necesitatea asistării respiratorii în unele cazuri de COVID-19, medicamentul nu are niciun efect semnificativ asupra pacienților COVID-19 care sunt deja ventilați mecanic.

În perioada 22 martie 2020 – 29 ianuarie 2021, studiul la scară largă a înrolat pacienți din 454 de spitale, din 35 de țări, din toate cele șase regiuni ale OMS. Studiul SOLIDARITY a înrolat 14.221 de adulți recent internați cu COVID-19 și fără contraindicații pentru niciunul dintre medicamentele studiate (lopinavir, hidroxiclorochină, interferon IFN-β1a sau remdesivir). Participanții au fost randomizați pentru a primi oricare dintre cele patru tratamente sau standardul local de îngrijire (nu s-a administrat placebo). Obiectivul primar a vizat rata de mortalitate în spital, în funcție de severitatea bolii, iar cele secundare au cuprins progresia către ventilația mecanică și timpul până la externare. În ceea ce privește lopinavirul, hidroxiclorochina și interferonul (IFN)-β1a, randomizarea participanților a fost oprită în urma unei analize care a demonstrat lipsa de eficacitateMai multe detalii despre Solidarity.

Primul studiu de infectare voluntară cu SARS-CoV-2 confirmă estimările și observațiile epidemiologice anterioare

Primul studiu de infectare voluntară (în engleză, human challenge study) cu SARS-CoV-2 a inoculat virusul în rândul a 34 de voluntari umani tineri și sănătoși. Rezultatele au fost recent publicate în jurnalul Clinical Infectious Diseases și confirmă observațiile epidemiologice și modelele virale ale SARS-CoV-2 utilizate până în prezent. Astfel de studii de infectare sunt dificil de implementat din cauza implicațiilor de natură etică. Protocolul de studiu a fost unul adaptativ, fiecare etapă depinzând de siguranța dovedită de etapele anterioare.

Dintre cei 34 de voluntari, 18 au fost infectați prin administrarea unor picături intranazale conținând virusul viabil SARS-CoV-2 pre-Alfa (mutația D614G). Încărcătura virală a crescut rapid, atingând un vârf la nivelul gâtului în aproximativ 4,7 zile și la nivelul nasului în circa 6,2 zile, încărcătura virală maximă fiind semnificativ mai mare la nivelul nasului. În ciuda unui test PCR cantitativ pozitiv pentru o lungă perioadă de timp, virusul viabil a putut fi detectat post-inoculare până cel mult în ziua 12 la nivelul nasului și respectiv în ziua 11 în gât. Majoritatea (89%) participanților au dezvoltat simptome de COVID-19 începând cu 2-4 zile ulterior inoculării (mai devreme decât estimările anterioare de circa 5 zile).

Debutul simptomelor a coincis cu încărcătura virală nazală maximă, însă nu a fost identificată o corelație între cantitatea virală și severitatea simptomatologiei. Șase dintre cei 18 participanți infectați au primit tratament cu remdesivir, însă nu a fost raportată o diferență în ceea ce privește încărcătura virală sau simptomatologia comparativ cu ceilalți 12 care nu au primit tratament. Toți participanții au dezvoltat anticorpi ulterior infectării cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, rezultatele probabil diferă în rândul celor vaccinați sau în ceea ce privește alte variante ale virusului, însă datele obținute contribuie la elucidarea relației dintre simptomatologie și perioada de transmisibilitate a SARS-CoV-2.

Terapia cu interferon ar putea înjumătăți riscul de spitalizare pentru COVID-19

Deși terapia cu interferon nu s-a dovedit eficientă în cazul pacienților spitalizați cu COVID-19, un nou studiu sugerează eficacitatea terapiei în rândul pacienților care nu au fost internați în spital. Conform companiei farmaceutice, pacienții care au primit o singură doză de peginterferon lambda în decurs de 7 zile de la debutul simptomelor de COVID-19 au avut un risc de a fi internați în spital semnificativ mai mic comparativ cu grupul placebo. Acest efect a fost obținut în cazul mai multor variante virale, inclusiv Omicron. Compania producătoare, Eiger BioPharmaceuticals, a anunțat deja intenția de a aplica pentru autorizarea în regim de urgență pentru această terapie contra COVID-19.

Studiul a fost condus în 12 centre din Brazilia și a inclus peste 1.900 de participanți cu vârsta de peste 50 ani și/sau care prezentau risc crescut de boală severă prin prisma comorbidităților cronice (diabet, obezitate, hipertensiune sau patologii pulmonare). Majoritatea participanților la studiu (84%) erau vaccinați împotriva COVID-19. Compania farmaceutică susține faptul că 2,7% dintre cei care au primit tratamentul au fost spitalizați sau au petrecut peste 6 ore într-o unitate de primiri urgențe, comparativ cu 5,6% din grupul placebo. Totodată, un singur deces a fost înregistrat în rândul celor care au primit peginterferon lambda, comparativ cu 4 decese în rândul participanților din grupul de control.

Noi dovezi confirmă frecvența și severitatea consecințelor sindromului long-COVID-19

Conform unei meta-analize recente, care a analizat 120.970 de persoane, aproximativ 57% dintre pacienții infectați cu SARS-CoV-2 dezvoltă ulterior cel puțin un simptom al sindromului long-COVID-19. Frecvența crescută a acestui sindrom a fost identificată în urma analizei a 196 de studii care au urmărit participanții pentru o perioadă medie de 6 luni post-infecție. Vârsta mai înaintată a fost asociată cu o incidență mai mare a afecțiunilor psihiatrice, respiratorii, digestive și dermatologice ca parte a sindromului post-COVID-19. Incidența simptomatologiei post-COVID-19 a variat în funcție de continent, vârstă și durata perioadei de urmărire a participanților. Studiul demonstrează faptul că sindromul long-COVID-19 este o afecțiunie comună în rândul pacienților infectați cu SARS-CoV-2, indiferent de severitatea bolii acute sau dacă forma bolii inițiale a fost simptomatică sau asimptomatică. Rezultatele confirmă faptul că infecția cu SARS-CoV-2 poate determina un grad de dizabilitate considerabil pe termen lung.

De asemenea, un alt studiu sugerează că deteriorarea cognitivă survenită în urma formelor grave de COVID-19 este similară cu cea care are loc între vârstele de 50 și 70 de ani, reprezentând echivalentul unei pierderi de 10 puncte în IQ. Rezultatele studiului arată că aceste efecte sunt încă detectabile la peste 6 luni de la infecție, iar recuperarea este mai degrabă graduală. Chiar și formele ușoare de COVID-19 pot determina apariția simptomelor cognitive persistente. Studiul a analizat datele a 46 de pacienți spitalizați cu COVID-19 ce au fost urmăriți pe o perioadă medie de 6 luni. Aceștia au completat o serie de teste cognitive riguroase, precum și scale pentru evaluarea unor tulburări mintale.