Esențial Covid-19. Mecanismele genetice implicate în formele severe de COVID-19 se suprapun cu anumite boli cronice frecvente în populație




Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

abonare
Esential Covid-19: cele mai importante informații
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Știrile săptămânii 25 aprilie – 1 mai 2022:

Tehnologia ARNm ar putea fi utilizată pentru dezvoltarea de soluții terapeutice care să permită regenerarea țesutului cardiac în urma unui infarct miocardic

În ultimii ani, dezvoltarea moleculelor de ARN cu scop terapeutic sau profilactic a fost optimizată atât în ceea ce privește stabilitatea, cât și imunogenitatea. Potențialul tehnologiei ARNm a fost demonstrat până acum mai ales în domeniul bolilor infecțioase și cancerului. Un studiu preclinic publicat în cadrul Frontiers in CardioVascular Biomedicine 2022, un congres al Societății Europene de Cardiologie (ESC), arată posibilitatea administrării unor molecule de ARNm prin intermediul nanoparticulelor lipidice cu scopul de a regenera cardiomiocitele. Aplicațiile ar putea schimba managementul infarctului miocardic acut (IMA).

În cazul vaccinurilor COVID-19, scopul este obținerea unui răspuns imun prin administrarea ARN-ului mesager care codifică proteina spike a virusului SARS-CoV-2. Aceste tipuri de vaccinuri folosesc nanoparticule lipidice pentru introduce fragmentul de ARN mesager în organismul uman.

În domeniul cardiologiei, același tip de vector (nanoparticulele lipidice) este evaluat în cazul administrării moleculelor de ARN cu scop terapeutic. Pentru acest studiu s-au folosit molecule modificate de ARNm care codifică instrucțiuni necesare pentru repararea cardiomiocitelor în urma unui IMA.

ARN-ul mesager a fost administrat în peretele ventricului stâng al animalelor de laborator prin diferite formule de nanoparticule lipidice. Ulterior, s-a examinat locul în care s-a realizat translația informației genetice (decodificarea informației, din ARN în proteine) la nivelul celulelor miocardice, la 24 de ore de la injectare. Deși cele mai ridicate valori ale expresiei genei s-au identificat la nivelul splinei și ficatului, s-a validată însă și posibilitatea de livrare la nivel cardiac. Direcția următoare de cercetare este identificarea formulei optime care concentrează ARNm la nivelul cordului și translatează informația genetică în scopul obținerii unui efect terapeutic.

În ultimii ani se observă că folosirea terapiilor „genetice”, bazate pe diferite tipuri de molecule derivate din acizi nucleici câștigă teren și în cardiologie. Un alt studiu preclinic, publicat la începutul anului în Science, demonstrează potențialul unui nou concept de terapie CAR-T, in vivo, care poate ținti celulele de la nivelul cardiac implicate în dezvoltarea fibrozei miocardice.

Studiu PheWAS. Mecanismele genetice implicate în formele severe de COVID-19 se suprapun cu anumite boli cronice frecvente în populație

Datorită extinderii utilizării dosarelor electronice (EHR) ale pacienților și creșterii accesului la informația genomică, a apărut un nou tip de studii, numite phenome-wide association study (PheWAS). Prin PheWAS se pot realiza corelații între anumite fenotipuri și variante genetice, dintr-o gama largă de fenotipuri umane posibile (phenome). În cadrul unui nou studiu publicat în PLOS Genetics au fost evaluate diferite patologii umane al căror profil genetic se suprapune cu cel al formelor severe de COVID-19. Cazurile examinate au fost selectate din cadrul Veterans Affairs Million Veteran Program (MVP), una dintre cele mai ample și diverse biobănci din lume, cuprinzând date genetice de la peste 650.000 de participanți asociate cu EHR.

Analiza PheWAS la nivelul locusului ABO a identificat un risc crescut de tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară și alte boli circulatorii, care confirmă studii anterioare. S-a observat și o asociere nouă între formele severe de COVID-19 și neutropenia la persoanele de origine africană și spaniolă, asociere care nu a fost identificată în cazul celor cu descendență europeană.

Dintre bolile respiratorii, s-au identificat variante genetice comune pentru formele severe de COVID și fibroza pulmonară idiopatică, dar nu și pentru boala pulmonară cronică obstructivă (BPOC). De asemenea, efecte fenotipice divergente s-au observat și pentru anumite variante implicate în boli autoimune, cum este lupusul eritematos sistemic, boala psoriazică, diabetul de tip 1. Pierderea parțială a funcției genei TYK2 se asociază cu un risc redus de artrită reumatoidă și boală psoriazică. Gena este implicată în mecanismele de semnalizare care includ interferonul de tip I, parte din răspunsul imun înnăscut care blochează răspândirea virusurilor.

Având în vedere că profilul genetic poate fi comun între infecția COVID-19 și bolile cronice mediate imun, aceste rezultate sunt importante în strategiile de dezvoltare a noilor terapii. Căile moleculare care controlează toleranța imună, dar și imunodeficiențele trebuie înțelese foarte bine pentru a nu perturba echilibrul din organismul uman. Dezvoltarea de medicamente trebuie să țină cont de mecanismele care influențează simultan atât inflamația, cât și răspunsul imun antiviral.

Comisia Europeană îndeamnă statele membre să intensifice pregătirile pentru următoarea etapă a pandemiei

Pe 27 aprilie, Comisia Europeană a propus un set de acțiuni pentru a gestiona etapa actuală a pandemiei COVID-19, dar și pentru a pregăti următoarele faze. Comisia îndeamnă statele membre să înceapă demersurile necesare înainte de venirea toamnei pentru a asigura vigilența și coordonarea continuă a pregătirii și răspunsului în materie de sănătate publică. În comunicatul oficial sunt menționate următoarele recomandări:

  • Intensificarea campaniilor pentru administrarea dozelor inițiale și de rapel ale vaccinurilor, ținând seama de circulația simultană a virusurilor care cauzează COVID-19 și gripa sezonieră;
  • Introducerea de sisteme integrate de supraveghere care să nu se mai bazeze pe identificarea și raportarea tuturor cazurilor de COVID-19, ci pe obținerea unor estimări fiabile și reprezentative;
  • Continuarea testării și secvențierea țintită a unui număr reprezentativ de cazuri, care să fie suficient pentru a estima cu precizie circulația variantelor și pentru a depista noi variante;
  • Investiții în redresarea sistemelor de sănătate și evaluarea impactului pandemiei asupra sănătății, inclusiv asupra sănătății mintale, și asupra întârzierilor în efectuarea tratamentelor și a îngrijirilor;
  • Aplicarea de norme coordonate la nivelul UE pentru a asigura libera deplasare în condiții de siguranță, atât în interiorul UE, cât la nivel internațional;
  • Sprijinirea dezvoltării următoarei generații de vaccinuri și de mijloace terapeutice;
  • Să intensifice colaborarea împotriva informării incorecte și a dezinformării cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19;
  • Să continue să promoveze solidaritatea și îmbunătățirea guvernanței la nivel mondial.

Consultațiile prin telemedicină sunt urmate de un număr similar de vizite de follow-up ca și consultațiile realizate în ambulatoriu

Pacienții care participă la un consult inițial prin telemedicină nu necesită spitalizări suplimentare neplanificate sau prezentări la departamentele de urgență, în primele 14 zile, comparativ cu cei care urmează un consult clasic, în ambulatoriu. Această observație se aplică pentru 18 dintre cele 21 de afecțiuni studiate (inclusiv astm, hipertensiune arterială, infecții renale, convulsii). Cu toate acestea, pentru trei afecțiuni acute (infecțiile de tract respirator superior, cazurile de bronșită și faringită), vizitele la departamentele de urgență au fost mai frecvente la pacienții consultați prin telemedicină.

Datele provin dintr-un studiu realizat de experți de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, în colaborare cu Blue Health Intelligence și Digital Medicine Society, iar rezultate au fost publicate în JAMA.

Studiul a inclus peste 40 de milioane de adulți, cu vârste de sub 65 de ani, inclusiv copii, iar datele analizate au vizat primele faze ale pandemiei (iulie-decembrie 2020), când vaccinurile nu erau încă disponibile. Folosirea telemedicinei a crescut semnificativ în a doua parte a anului 2020 și a rămas la niveluri ridicate și după reducerea cazurilor de infectări. În cadrul studiului s-au identificat mai mulți factori care țin de pacienți, medici și comunitate, ce influențează utilizarea telemedicinei și care pot fi relevanți la nivelul sistemului de sănătate pentru reglementarea utilizării în continuare a acestui sistem de acordare a serviciilor medicale.

Paxlovid nu reduce riscul de infecție COVID-19 simptomatică la adulți

Pfizer a anunțat pe 29 aprilie noi date din studiul EPIC-PEP, care a evaluat terapia antivirală Paxlovid pentru prevenția infecției COVID-19 la adulții expuși la SARS-CoV-2 în cadrul locuinței. Acesta nu a atins obiectivul primar, determinând o reducere de 30% a infecțiilor, care nu a fost semnificativă statistic. Studiul randomizat, controlat placebo, a inclus peste 3.000 de contacți și s-a derulat începând cu septembrie 2021 și până la vârful valului Omicron.

Studiul a avut ca scop evaluarea eficacității combinației de antivirale în prevenția infecției. Paxlovid este în continuare eficient pentru tratamentul bolii COVID-19, fiind validat în ceea ce privește eficacitatea și siguranța pentru reducerea spitalizărilor și mortalității (eficacitate de 89%).